Dosarul “Casa Călăului”, scos de la naftalină

Dosarul “Casa Călăului”, scos de la naftalină
Poliţia a găsit, după şapte ani, vinovaţii pentru distrugerea monumentului istoric.
Abonează-te pe   Poza noua 31.03.2021
Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitează pagina principală ZIUA DE CLUJ

în martie 2003, poliţia a fost sesizată de arhitectul Virgil Pop cu privire la raderea de pe faţa pământului a ceea ce mai exista din Casa Călăului, un imobil de referinţă pentru arhitectura medievală a oraşului. în urmă cu câteva zile, poliţiştii de la Secţia 1 au trimis dosarul la Parchet cu propunere de începere a urmăririi penale împotriva a doi funcţionari din primărie şi a directorului general al societăţii de salubritate Bratner-Vereş, Eugen Vereş.

 

După şapte ani în care dosarul a stat în fişetele de la poliţie şi de la Parchet, anchetatorii sunt aproape de o concluzie în ceea ce priveşte modul în care s-a “evaporat”  Casa Călăului de pe strada Avram Iancu.

 

 “S-a făcut o sesizare în 17 martie 2003, în baza Legii 422/2001 (legea privind protejarea monumentelor istorice – n. red.). S-a declanşat urmărirea penală în 21 aprilie 2003 cu autor necunoscut. Dosarul a fost trimis de la poliţie la procuror în 2008, iar apoi a ajuns la Secţia 1 Poliţie, unde este în cercetări”, a spus purtătorul de cuvânt al Parchetului Judecătoriei Cluj-Napoca, procurorul Lucia Andreica.

 

De curând, poliţiştii au ajuns la un rezultat. “în data de 24 februarie 2010, poliţiştii de la Secţia 1 au înapoiat Parchetului dosarul cu privire la distrugerea Casei Călăului cu propunere de începere a urmăririi penale faţă de trei persoane”, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Cluj, inspector Gina Pop.

 

Surse judiciare şi din administraţia locală au precizat pentru ZIUA de CLUJ că cei acuzaţi sunt doi membri ai Corpului de control al primăriei care au supervizat lucrările de curăţare a imobilului în perioada 2002-2003 şi directorul societăţii de salubritate Bratner-Vereş, Eugen Vereş, care pe atunci conducea societatea Salprest, angajată de primărie pentru a asana perimetrul.

 

 Direcţia de control a primăriei era condusă atunci de actualul director executiv al Poliţiei Comunitare, Minodora Fritea. “Am fost audiată la poliţie. Direcţia de control, pe care o conduceam, s-a ocupat de evacuarea unor familii de romi care locuiau ilegal în respectiva clădire. I-am evacuat de vrei trei ori până când primăria le-a construit nişte barăci pe strada Cantonului, în care să locuiască. La Direcţia de control lucrau peste 20 de angajaţi şi toţi am participat la evacuarea romilor, căci a fost cu scandal. După evacuare, firma domnului Vereş s-a ocupat de curăţarea locului. Nu mi s-a comunicat nimic dacă s-a început urmărirea penală, dar am să mă interesez la poliţie”, a spus Minodora Fritea. Aceasta a precizat că toate lucrările de construire sau demolare privitoare la imobilul cunoscut drept Casa Călăului au fost autorizate.

 

Fostul manager Salprest, Eugen Vereş, spune că nu i s-a comunicat de la poliţie sau de la Parchet că ar fi învinuit în dosar. “Da, am fost şi am dat declaraţie de curând. Poliţiştii m-au întrebat de distrugerea imobilului şi le-am spus că noi ne-am ocupat de evacuarea persoanelor care stăteau ilegal acolo. Le-am încărcat lucrurile în remorci şi le-am dus cu tractoarele. Erau şi ceva scânduri şi bucăţi de cărămizi. Era mizerie multă. Am dus tot”, îşi aminteşte Eugen Vereş.

 

Acesta a precizat că la acţiune a participat şi fostul director tehnic al primăriei, Mihai Mureşan, alături de şeful Serviciului Tehnic, Ştefan Lucaciu. Tot în perioada 2002-2003, pe lângă problema ocupaţiei abuzive de către romi, Casa Călăului s-a confruntat şi cu un incendiu, care a mistuit o bună parte din clădire. 

 

Sesizarea privind distrugerea Casei Călăului a fost depusă de arhitectul Virgil Pop, membru în Comisia Regională a Monumentelor Istorice (CRMI). “Eu am depus sesizarea în nume personal, în urmă cu mai mulţi ani. Am fost chemat recent la Parchet şi mi-am menţinut declaraţia de atunci. Mă întorceam de la Târgu Mureş şi am coborât din maşină pe strada Avram Iancu, pe la miezul nopţii. Am văzut mai multe tractoare cu remorci înşirate în zona Casei Călăului. Erau lucrători de la salubritate care degajau zona, încărcau în remorci resturi de la construcţie. Fiind membru în CRMI, ştiam că este vorba de o clădire aflată pe lista monumentelor de patrimoniu. A fost o acţiune deliberată a primăriei de atunci de a curăţa terenul”, a menţionat Virgil Pop.

 

Acesta a precizat că imobilul-monument istoric Casa Călăului nu a fost declasat, deşi în locul lui au crescut mărăcini. Potrivit lui Pop, imobilul nu poate fi declasat până când nu se găsesc vinovaţii pentru distrugerea lui. Potrivit legii, distrugerea parţială sau totală a unui monument istoric constituie faptă penală.

 

 

Confuzie sau legendă

 

Casa Călăului din Cluj-Napoca era situată pe artera Avram Iancu, la nr. 21. Legendele urbane spun că acolo ar fi locuit călăul cetăţii, în Evul Mediu târziu, însă istoricii cred că este vorba de o confuzie.

 

Specialiştii arată că, dat fiind plasamentul clădirii, exact pe vechiul şanţ al zidurilor Clujului, aceasta nu putea fi construită mai repede de mijlocul secolului al XVIII-lea şi a fost casa unui dogar. Acolo a funcţionat, de asemenea, şi un han. “Ar fi trebuit, mai degrabă, să se numească Casa Contelui pentru că este construită pe un fost domeniu aparţinând familiei de conţi maghiari Bethlen”, a spus Lukacs Joseph, medievalist, autor al unor volume despre istoria oraşului.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza