Dosarul CNAS: alte 16 persoane au fost reţinute de procurorii DNA
Potrivit DNA, Florentina Bărbălău, reprezentant al firmelor SC Home Med Expert SRL şi SC Lara Med Serv SRL, Violeta Ciocâteu, administrator al SC Frontida SRL şi SC Home Medical Concept SRL, Crina Constantinescu, Adela Miculescu, administratori ai SC Micon Life SRL, Leontin Glăvan, reprezentant legal al SC Salvitae SRL, Nicoleta Nicu, al reprezentant legal al SC Lara Med Serv SRL, Maijana Ispas, reprezentant legal al SC Beta Medical Service SRL, şi Adriana Rosmenteniuc, reprezentant legal al SC Home Medical Assistance SRL, sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional şi înşelăciune.
De asemenea, Anişoara Durac, administrator al societăţilor comerciale SC Frontida SRL şi SC Home Medical Concept SRL, Sile Miculescu, administrator al SC Micon Life SRL, Elena Glăvan, asociat în cadrul SC Salvitae SRL, Eugeniu Vulpe, administrator în fapt al SC Claritas Servicii Medicale SRL, şi Bujor Rudeanu, reprezentant legal al SC Pusa - Medical Care SRL, sunt reţinuţi pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la înşelăciune.
În acelaşi dosar au fost reţinuţi şi Adriana Caraculacu, avocat, Al Aloul Adnan , medic, şi Iuliana Gheorghe, administartor al unui azil de bătrâni, fiind acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la înşelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).
Procurorii spun că, în cursul anchetei, aceştia ar fi încercat să "influenţeze martorii în cauză şi să contrafacă mijloace de probă constând în înscrisuri, atât în mod direct, cât şi prin determinarea altor persoane să adopte astfel de comportamente."
Anchetatorii susţin că cei care făceau parte din grupare ar fi fraudat Fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, banii din acest fond nefiind folosiţi pentru îngrijirea medicală la domiciliu a asiguraţilor care aveau nevoie reală de aceste servicii, în mod gratuit.
De asemenea, cele trei angajate ale CASMB ar fi furnizat informaţii din bazele de date la care aveau acces, asigurându-se astfel că raportările ilegale nu erau depistate, "mai exact pentru ca pacientul raportat în fals cu îngrijiri medicale la domiciliu să nu fie decedat, internat în spital ori preluat de ambulanţă ori asistentul medical să nu aibă suprapunere de program cu activitatea medicală raportată în cadrul unei unităţi sanitare sau să nu acumuleze un număr de ore de muncă imposibil de prestat sau peste numărul de ore prevăzut în contractul de muncă şi în contractul încheiat cu C.A.S.M.B", explică DNA.
