Dosarul în care Elena Udrea este acuzată referitor la finanţarea campaniei electorale din 2009, retrimis la ÎCCJ
"Admite excepţia invocată din oficiu de Judecătorul de Cameră Preliminară. Constată necompetenţa materială a Judecătorului de Cameră Preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti. Constată întrerupt cursul justiţiei şi în baza art. 40 alin. 4 Cod procedură penală sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării cazului intervenit", se arată în decizia judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti.
Decizia vine după ce, pe 6 iulie, judecătorii de la instanţa supremă au stabilit că nu sunt competenţi să se pronunţe în acest caz, având în vedere calitatea persoanelor implicate şi au trimis cauza la Curtea de Apel Bucureşti.
Prezentă la Curtea de Apel Bucureşti, Elena Udrea a declarat, miercuri, că în acest caz ar fi trebuit aplicată o amendă pentru partid, nu o acuzaţie penală la adresa sa.
"Reiau faptul că mă consider clar nedreptăţită, dacă mă raportez la situaţia generală, adică toată lumea a făcut campanii, nu am fost şef de campanie într-o campanie, fie şi cea din 2009, nu mai zic în toate campaniile de până acum. S-au plătit panouri publicitare. Adică, dacă vreţi să cercetăm cum se finanţează o campanie, să cercetăm pe toată lumea, nu doar pe Elena Udrea. După mine, este clar şi după procurorii în drept, alţii decât cei apropiaţi doamnei Kovesi de la DNA, este aplicabilă legea 334 privind finanţarea partidelor politice, care spune că într-o astfel de situaţie, suntem în faţa unei contravenţii şi nu a unei fapte penale, nu a unei infracţiuni. Deci era aplicabilă legea 334, care prevedea o amendă pentru partidul politic sau pentru trezorier, nu o acuzaţie penală la adresa mea", a spus Elena Udrea.
Avocatul fostului ministru al Turismului a precizat că întregul dosar ar trebui restituit procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
"Între descrierea faptelor în rechizitoriu şi încadrarea juridică există o fractură şi logică şi de explicaţii. Apărarea a înţeles atât la Înalta Curte, cât şi aici, să invoce aceste elemente şi, sancţiunea pe care noi o vedem ar fi una singură: restituirea întregului dosar la DNA. Înalta Curte a apreciat, faţă de descrierea faptelor şi raportarea la încadrarea juridică, faptul că această Curte de Apel ar fi competentă. Aşa cum spuneam, Curtea de Apel a apreciat astăzi, în raport de aceleaşi criterii, că n-ar fi competentă. (...) Noi apreciem că aceste trimiteri într-o parte şi într-alta a cauzei nu rezolvă fondul chestiunii care, după părerea noastră este simplu: dosarul, rechizitoriul trebuie restituit procurorilor pentru refacere", a precizat Alexandru Chiciu, avocatul Elenei Udrea.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată, în 24 mai, sub control judiciar, pe Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru instigare la luare de mită, spălare a banilor, pe Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru luare de mită, pe Victor Tarhon, la data faptei preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, tot pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, notar public, fiica preşedintelui României în funcţie la acel moment, pentru instigare la delapidare, instigare la spălarea banilor, pe Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare şi pe Dan Andronic, în stare de libertate, pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
„În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală. Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare", arăta DNA într-un comunicat de presă.
