Dosarul jafului BT – luat ca exemplu în cazul celebrului Ioan Ursuţ

Principalul suspect al jafului din Pasul Gutâi, băimăreanul Ioan Ursuţ (foto), va cere săptămâna viitoare instanţei admiterea unei expertize genetice a ADN-ului, după ce s-a inspirat din controversatul dosar al celor doi clujeni acuzaţi de jaful Băncii Transilvania (BT).

Avocatul lui Ioan Ursuţ, Eugen Roşca, a explicat că, date fiind semnele de întrebare ridicate de apărarea celor doi clujeni, Bogdan Baciu şi Andrei Hosu, cu privire la certitudinea probelor ADN, va invoca în faţa Tribunalului Maramureş dreptul de a solicita o expertiză genetică. Contestarea probelor ADN a fost făcută, în premieră, în cazul jafului petrecut în Cluj-Napoca pe 13 februarie 2009, când două persoane cu cagulă au furat circa 60.000 de euro dintr-o filială a BT.

Clientul său, spune Roşca, a fost identificat tot prin constatare ADN şi pus sub acuzare ca principal autor al jafului petrecut în Pasul Gutâi în septembrie 2009, când o autospecială a firmei G4S care transporta valori monetare a fost atacată de indivizi mascaţi, îmbrăcaţi în echipament comando şi înarmaţi, fiind furaţi 600.000 de euro. “Clientul meu a fost identificat în baza unei probe recoltate dintr-o pungă în care se aflau mai multe haine şi care a fost descoperită la trei zile după jaf în pădure. Hainele erau umede şi aruncate toate la un loc. Credem că probele au fost viciate şi s-au contaminat. Vom cere instanţei să aprobe o expertiză genetică pe care o vom comanda Institutului Naţional de Medicină Legală din Bucureşti”, a declarat Roşca.

În dosarul jafului din Pasul Gutâi au fost trimişi în judecată Ioan Ursuţ şi italianul Massimo Loddo, însă se presupune că la acţiune au luat parte cel puţin şase persoane, deocamdată neidentificate. În plus, Ursuţ este cunoscut pentru că a evadat de trei ori, de două ori din închisori suedeze şi o dată dintr-una italiană. Ioan Ursuţ este actualmente deţinut în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Gherla.