Dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 a fost clasat

Procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au clasat dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care au fost făcute cercetări privind 709 morţi, 2.198 de răniţi, dintre care 1.855 împuşcaţi, şi 924 de reţinuţi, PICCJ precizând că pentru unele fapte există condamnări în alte cauze.

Din cauza oboselii şi a stresului, la revoluţia din 1989 s-au tras focuri de armă între militari, iar oameni din dispozitive militare, civile sau mixte au deschis "cu uşurinţă" focul spre imobile sau maşini care nu opreau la filtre, arată PICCJ în ordonanţa de clasare a dosarului Revoluţiei.

PICCJ arată, într-un comunicat de presă, că pe rolul organelor de urmărire penală nu mai există în curs de soluţionare nicio cauză având ca obiect evenimentele din decembrie 1989, precizând că cercetările din dosarul 11/P/2014 au vizat victimele rezultate în împrejurările care au făcut, iniţial, obiectul dosarului nr. 97/P/1990, precum şi victimele rezultate în împrejurările care au făcut obiectul dosarelor conexate, ulterior, la această din urmă cauză.

Cercetarea în dosarul Revoluţiei a fost efectuată distinct pentru perioadele 16-22 decembrie 1989 şi după 22 decembrie 1989, având în vedre particularităţile diferite.

Astfel, anchetatorii au stabilit că perioada 16-22 decembrie 1989, până la plecarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu din clădirea Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR), a fost caracterizată de acţiuni violente de reprimare a manifestaţiilor anticomuniste şi antidictatoriale din municipiile Timişoara, Cluj şi Bucureşti, respectiv de măsuri de împiedicare a extinderii acţiunilor de protest în celelalte localităţi ale ţării.

În ce priveşte reprimarea violentă a manifestanţilor, în perioada 16-22 decembrie 1989, procurorii au constatat însă că persoanele cu funcţii de conducere şi execuţie, politice şi militare, de la nivel central şi local, care au fost implicate în organizarea, conducerea, coordonarea şi punerea în executare a măsurilor au fost judecate şi condamnate definitiv, "existând în cauză autoritate de lucru judecat".

Raportat la perioada din 22 decembrie şi până la sfârşitul anului 1989, procurorii militari au reţinut, în ordonanţa de clasare a dosarului Revoluţiei că aceasta a fost caracterizată "prin vid de putere, stare de confuzie, panică şi haos".

Procurorii susţin că, în acele zile, pe fondul lipsei de cooperare şi coordonare, militari şi civili au mers din proprie iniţiativă în anumite imobile şi au verificat acoperişurile unor clădiri, fără a anunţa celorlalte forţe aflate în zonă, ceea ce a "creat derută şi reprezentări greşite, cu consecinţa deschiderii focului concentrat şi producerii a numeroase victime".

Mai mult, susţin procurorii militari, starea de oboseală şi stres acumulate au afectat "aprecierea lucidă şi obiectivă a realităţii înconjurătoare".

Procurorii spun că, în acest context, dispozitive militare, civile sau mixte au deschis "cu uşurinţă" focul spre imobile şi autoturisme care nu opreau la filtrele organizate, "în condiţiile existenţei doar a unor bănuieli neverificate că s-ar fi efectuat focuri de armă din direcţia imobilelor sau autoturismelor respective".

De asemenea, "pe fondul aceleaşi stări de oboseală şi stres", au fost şi situaţii în care s-au executat focuri de armă între militari din aceeaşi unitate sau între unităţi militare, au mai arătat procurorii militari de la PICCJ în ordonanţa de clasare a dosarului Revoluţíei.

Împotriva ordonanţei de clasare a dosarului Revoluţiei, dată în 14 octombrie 2015, se poate formula plângere, în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia.