Eclipsa parţială de soare, invizibilă la Cluj
- Scris de Cristina Pirvu
- 05 Ian 2011, 00:37
- Eveniment
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
La fel ca şi în anul 1999, eclipsa de soare parţială care a avut loc ieri nu a putut fi observată în totalitate la Cluj din cauza norilor.
Mai mulţi clujeni care s-au înghesuit la Observatorul Astronomic pentru a vedea eclipsa parţială de soare de ieri au rămas dezamăgiţi. Oamenii nu au reuşit să observe eclipsa din cauza norilor de pe cer. Cu toate acestea, luminozitatea a fost mai scăzută în Cluj în jurul orei 10 şi jumătate dimineaţa.
Aproximativ 40 de clujeni au vizitat Observatorul Astronomic pentru a observa eclipsa de soare. “În 1999 am fost la Râmnicu Vâlcea şi am văzut eclipsa. Acum am venit cu nepoţii să le arăt fenomenul. Avem acasă un telescop, dar prin el nu se vede la fel de bine ca şi la Observator”, a declarat Filofteia Bora, de 62 de ani, însoţită de cei doi nepoţi. Eclipsa parţială de soare de ieri a avut o durată de aproape trei ore, timp în care soarele a fost acoperit de lună într-o proporţie de 71%.
“Fenomenul prezent este o eclipsă parţială de soare vizibilă de pe continentul african până în Orientul Mijlociu. La noi fenomenul a debutat la ora 9:05 cu un moment de maxim în jurul orei 10:35 şi a durat până la ora 12:07. Din păcate, din pricina platformei de nori singurul element asociat al eclipsei a fost diminuarea semnificativă a luminii zilei în jurul orei 10:30-10:45”, a declarat cercetătorul Liviu Mircea, de la Observatorul Astronomic. Ultima eclipsă vizibilă la Cluj a avut loc anul trecut. “Precedenta eclipsă parţială vizibilă pentru Cluj a fost în 15 ianuarie 2010, însă ea a avut o anvergură mult mai mică. Doar 4% din soare a fost acoperit. În 20 martie 2015 va avea loc o eclipsă comparabilă cu cea de azi, iar atunci va fi acoperit 50% din soare”, a explicat Liviu Mircea.
El a precizat că o nouă eclipsă unde gradul de acoperire al soarelui va fi mai mare de 50% va avea loc în anul 2026. “În anul 1999 am avut o eclipsă totală de soare, dar cerul a fost înnorat. Din păcate, Clujul are un procent de nebulozitate foarte ridicat, fiind aşezat într-o zonă depresionară. Fenomenul nu a putut fi observat din Cluj Napoca, dar pe o rază de 100 km la o înălţime de peste 1.500 de metri, cum e la Mărişel, s-au putut face observaţii. În acest an vor fi patru eclipse parţiale de soare şi două eclipse de lună. Următoarele trei eclipse de soare nu vor fi vizibile în România”, a spus cercetătorul. Liviu Mircea a explicat că, de fapt, termenul de eclipsă nu este cel corect pentru fenomentul petrecut ieri. “Termenul corect este de ocultaţie a Soarelui de către discul Lunii. Luna se interpune între pământ şi soare, iar în condiţiile unei alinieri perfecte avem o eclipsă totală de soare”, a spus cercetătorul, care a făcut referire şi la modul cum erau văzute eclipsele în Antichitate şi în Evul Mediu.
“Astronomii antici erau buni cunoscători ai fenomenelor astronomice atât prin metode vizuale directe, cât şi printr-un aparat matematic bine pus la punct. Ei prognozau destul de exact producerea eclipselor de soare. Acestor fenomene li s-a dat şi o conotaţie astrologică”, a adăugat Mircea. În Evul Mediu, eclipsele de soare erau considerate ca fiind cauze ale cutremurelor de pe pământ. “Eclipsele erau asociate cu evenimente catastrofale la nivel terestru. Alinierea Lunii între Pământ şi Soare induce o acţiune gravitaţională suplimentară asupra scoarţei terestre, dar nu într-atât încât să producă dezechilibre pe care să le asociem cu acest fenomen”, a menţionat Mircea.
Cerul înnorat le-a stricat planurile cercetătorilor de la Observatorul Astronomic care voiau să fotografieze Soarele pe durata eclipsei. “Am intenţionat să verificăm momentul de contact calculat în literatura de specialitate. Voiam să verificăm concordanţa între momentul calculat pentru eclipsă şi cel pe care l-am observat. Astfel am vrut să obţinem informaţii suplimentare privind teoria mişcării Lunii”, a precizat cercetătorul.
Aproximativ 40 de clujeni au vizitat Observatorul Astronomic pentru a observa eclipsa de soare. “În 1999 am fost la Râmnicu Vâlcea şi am văzut eclipsa. Acum am venit cu nepoţii să le arăt fenomenul. Avem acasă un telescop, dar prin el nu se vede la fel de bine ca şi la Observator”, a declarat Filofteia Bora, de 62 de ani, însoţită de cei doi nepoţi. Eclipsa parţială de soare de ieri a avut o durată de aproape trei ore, timp în care soarele a fost acoperit de lună într-o proporţie de 71%.
“Fenomenul prezent este o eclipsă parţială de soare vizibilă de pe continentul african până în Orientul Mijlociu. La noi fenomenul a debutat la ora 9:05 cu un moment de maxim în jurul orei 10:35 şi a durat până la ora 12:07. Din păcate, din pricina platformei de nori singurul element asociat al eclipsei a fost diminuarea semnificativă a luminii zilei în jurul orei 10:30-10:45”, a declarat cercetătorul Liviu Mircea, de la Observatorul Astronomic. Ultima eclipsă vizibilă la Cluj a avut loc anul trecut. “Precedenta eclipsă parţială vizibilă pentru Cluj a fost în 15 ianuarie 2010, însă ea a avut o anvergură mult mai mică. Doar 4% din soare a fost acoperit. În 20 martie 2015 va avea loc o eclipsă comparabilă cu cea de azi, iar atunci va fi acoperit 50% din soare”, a explicat Liviu Mircea.
El a precizat că o nouă eclipsă unde gradul de acoperire al soarelui va fi mai mare de 50% va avea loc în anul 2026. “În anul 1999 am avut o eclipsă totală de soare, dar cerul a fost înnorat. Din păcate, Clujul are un procent de nebulozitate foarte ridicat, fiind aşezat într-o zonă depresionară. Fenomenul nu a putut fi observat din Cluj Napoca, dar pe o rază de 100 km la o înălţime de peste 1.500 de metri, cum e la Mărişel, s-au putut face observaţii. În acest an vor fi patru eclipse parţiale de soare şi două eclipse de lună. Următoarele trei eclipse de soare nu vor fi vizibile în România”, a spus cercetătorul. Liviu Mircea a explicat că, de fapt, termenul de eclipsă nu este cel corect pentru fenomentul petrecut ieri. “Termenul corect este de ocultaţie a Soarelui de către discul Lunii. Luna se interpune între pământ şi soare, iar în condiţiile unei alinieri perfecte avem o eclipsă totală de soare”, a spus cercetătorul, care a făcut referire şi la modul cum erau văzute eclipsele în Antichitate şi în Evul Mediu.
“Astronomii antici erau buni cunoscători ai fenomenelor astronomice atât prin metode vizuale directe, cât şi printr-un aparat matematic bine pus la punct. Ei prognozau destul de exact producerea eclipselor de soare. Acestor fenomene li s-a dat şi o conotaţie astrologică”, a adăugat Mircea. În Evul Mediu, eclipsele de soare erau considerate ca fiind cauze ale cutremurelor de pe pământ. “Eclipsele erau asociate cu evenimente catastrofale la nivel terestru. Alinierea Lunii între Pământ şi Soare induce o acţiune gravitaţională suplimentară asupra scoarţei terestre, dar nu într-atât încât să producă dezechilibre pe care să le asociem cu acest fenomen”, a menţionat Mircea.
Cerul înnorat le-a stricat planurile cercetătorilor de la Observatorul Astronomic care voiau să fotografieze Soarele pe durata eclipsei. “Am intenţionat să verificăm momentul de contact calculat în literatura de specialitate. Voiam să verificăm concordanţa între momentul calculat pentru eclipsă şi cel pe care l-am observat. Astfel am vrut să obţinem informaţii suplimentare privind teoria mişcării Lunii”, a precizat cercetătorul.
DISTRIBUIE
Comenteaza
