EVENIMENT. Scandal la Pata Rât: jandarmii şi inspectorii de Mediu interzic accesul. Depozitarea gunoaielor nu mai este permisă

EVENIMENT. Scandal la Pata Rât: jandarmii şi inspectorii de Mediu interzic accesul. Depozitarea gunoaielor nu mai este permisă
Scandal în această dimineaţă la groapa de gunoi din Pata Rât, unde mai multe echipaje de colectare a gunoaielor de la compania de salubritate Brantner-Vereş nu au fost lăsate să depoziteze gunoaiele.

Pentru blocarea accesului la rampa de gunoi au intervenit inspectori de la Garda de Mediu şi mai multe echipaje de jandarmi. "Nu am fost lăsaţi să intrăm cu gunoaiele. Aseară a fost acolo şefa de la Garda de Mediu ( Lenke Imre, n. red.) cu două colege să supravegheze accesul în depozit, iar astăzi au venit cu jandarmii şi nu au permis accesul nimănui", a spus proprietarul Brantner-Vereş, Eugen Vereş. El spune însă că i-a atras atenţia lui Imre asupra faptului că în weekend multe unităţi produc deşeuri mai multe - pieţe, spitale - şi că există riscul îmbolnăvirii.

Proprietarul celeilalte companii de salubritate din Cluj, Rosal, Silviu Prigoană spune că a trimis o adresă oficială către Consiliul Judeţean (CJ) Cluj imediat ce a aflat că nu poate depozita gunoaiele la Pata Rât şi că aşteaptă răspunsul pentru luni dimineaţa. "Noi la Cluj avem contract pentru salubritatea stradală şi coşurile de gunoi, nu moare nimeni dacă întârziem o zi; le ducem luni, până atunci aşteptăm răspuns de la CJ, pentru că depozitarea gunoaielor e problema lor", a spus Prigoană.


"Se ştia încă de la semnarea tratatului de aderare la UE că rampa de gunoi de la Pata Rât va fi închisă în data de 16 iulie. A venit şi ziua aceea, şi s-a sistat depozitarea pe rampă", arată Anna Horvath, şeful Agenţiei Regionale de Protecţia Mediului (ARPM), care a fost prezentă şi vineri seara, dar şi sâmbătă pe rampa de gunoi şi a interzis accesul. Ea spune că până la această dată, "deşi exista destul timp", pe adresa ARPM a venit o singură soluţie de stocare temporară a deşeurilor după închiderea rampei de la Pata Rât. "Aceea a venit de la Salprest, pe un teren în proprietate publică din apropiere, unde vor fi stocate deşeurile, dar numai temporar. Oricum documentaţia a venit foarte târziu, ultima zi pentru consultare publică a expirat astăzi, dar cum azi e sâmbătă vom amâna până luni. Dimineaţa la ora 8 dăm dispoziţia de stocare temporară, dar tot ce va fi depozitat acolo şi nu e valorificat va trebui mutat, într-un final, pe cheltuiala operatorului", a spus Horvath.

Toate rampele de gunoi din judeţ urmau să fie închise în baza unui calendar convenit la semnarea tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. Cea de la Pata Rât este printre ultimele care sunt închise, în judeţ.

“Depozitul de la Pata Rât a fost programat pentru sistarea activităţii de depozitare la 16 iulie 2010. Nerespectarea dispziţiei de încetare a activitiăţii de depozitare a deşeurilor municipale în deposit sau pe amplasamente neautorizate în acest scop, din punct de vedere al protecţiei mediului, constituie infracţiune”, arată Lenke Imre, şeful Gărzii de Mediu Cluj, într-un răspuns adresat ZIUA de CLUJ, anexat acestei ştiri.

Ea arată că instituţia a anunţat toate instituţiile implicate “să găsească urgent soluţii în vederea soluţionării acestei situaţii” şi că de sâmbătă dimineaţa Garda de Mediu Cluj verifică respectarea acestui termen. “Referitor la depozitul temporar din apropierea rampei de la Pata Rât, Salprest Rampă este în curs de obţinere a actelor de reglementare pentru amenajarea platformei pentru stocarea temporară a deşeurilor menajere din Cluj-Napoca”, a menţionat Imre.

Deocamdată deşeurile de la Cluj-Napoca sunt depozitate la Huedin, "unde am găsit înţelegere", potrivit lui Vereş. "Sunt curios cine va suporta diferenţa de cost cauzată de transportul la Huedin, pentru că până la Pata Rât sunt 10 km, dar până la Huedin sunt 50 km. E o distanţă de cinci ori mai mare", spune directorul Rosal Grup, Sergiu Hosu, adăugând că va aştepta ca preşedintele CJ, Alin Tişe, să se întoarcă în ţară pentru a avea o discuţie privind situaţia depozitării gunoaielor. El susţine totodată că şi Rosal Grup avea o soluţie pentru stocarea temporară a deşeurilor. "Avem şi banii - cinci milioane de euro, şi teren, dar nu s-a mai întâmplat nimic pentru că ni s-au tot pus piedici", a conchis el.

Comenteaza