Fost deţinut politic: “Iliescu a fost mai bun decât Băsescu”

Preşedintele filialei clujene a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), doctorul Traian Neamţu, se plânge că atitudinea autorităţilor faţă de foştii deţinuţi pe motive politice în timpul regimului comunist este de ignorare a legilor care le conferă anumite drepturi speciale. El arată că în urma a şapte memorii adresate în ultimele luni Preşedinţiei României, AFDPR a fost invitată să se programeze la o audienţă cu un consilier al lui Traian Băsescu.

"PSD-ul s-a purtat mai frumos cu noi decât ăştialalţi (actuala administraţie - n. red.). La adunările noastre generale am invitat întotdeauna şi preşedinţii în funcţie. Şi Iliescu, şi Constantinescu au răspuns de fiecare dată, fie cu scrisori, fie au trimis reprezentanţi. Băsescu nu a trimis niciodată nimic, nici un răspuns", spune Neamţu, revoltat că nu îşi poate expune doleanţele în faţa niciunei instituţii din ţară. El spune că, în ciuda faptului că, potrivit Decretului-lege nr. 118/1990, foştii deţinuţi politici beneficiază de unele drepturi compensatorii ale faptului că şi-au pierdut jumătate din viaţă în închisorile comuniste, multe dintre acestea sunt ignorate. Dacă în lege se prevede că foştii deţinuţi au dreptul la medicamentaţie gratuită şi bilete de odihnă şi tratament gratuite, presupuşii beneficiari susţin că drepturile sunt doar pe hârtie. "Nu avem medicamente gratuite. Sunt milioane de lei pentru tratament, suntem oameni bolnavi, care am suferit bătăi, schingiuiri, muncă forţată în închisori şi lagăre. Dacă mai demult repartiţiile pentru biletele de odihnă se făceau în baza unei liste întocmite de AFDPR, acum bătrânii sunt nevoiţi să stea la cozi", explică Traian Neamţu. În plus, pensionarii foşti "politici" reclamă că indemnizaţia de 200 de lei pentru fiecare an de închisoare nu a fost indexată şi că "gardienii care ne-au bătut au pensii de sute de milioane".

"Curtea Constituţională a anulat şi articolul 5 al Legii nr. 221/2009, prin care statul era obligat la daune morale acordate foştilor deţinuţi, din perioada 1945-1989, aşa că legea nu se mai aplică. Nici un deţinut politic nu a primit vreun leu. Pretenţiilor lor au fost respinse. Este o bătaie de joc şi o altă umilinţă", explică el pe scurt motivele care i-au determinat pe membrii AFDPR să trimită şase memorii guvernului Boc şi alte şapte memorii preşedintelui Traian Băsescu. În urma asaltului, Preşedinţia a reacţionat abia în 7 februarie 2011, printr-o scrisoare în care AFDPR este invitată să se programeze la o audienţă cu unul dintre consilierii şefului statului, urmând ca acesta să-l informeze pe Băsescu despre problemele ridicate. "Am luat act de cererea dumneavoastră de a fi primit de Preşedintele României, Domnul Traian Băsescu, şi vă rugăm să vă adresaţi Compartimentului Probleme Cetăţeneşti al Administraţiei Prezidenţiale", se spune în răspunsul oficial al celei mai înalte instituţii din administraţia românească.

Directorul Casei Judeţene de Pensii Cluj, Adriana Antoci, a explicat pentru ZIUA de CLUJ că Decretul nr. 118/1990 este respectat în măsura locurilor disponibile. "Prioritate au cei cu handicap, care au punctaje mai mari, invalizii de război. Pentru deţinuţii politici biletul de tratament este gratuit, faţă de alţi pensionari, care plătesc jumătate din pensie, dar nu există preferinţe. Locurile sunt pentru toată lumea în limita locurilor", a spus Antoci. Reamintim că Legea nr. 221/2009 nu mai poate fi aplicată din 2011 decât parţial, după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţional articolul 5 al acesteia. Acesta stipula că "orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acestei persoane, soţul sau descendenţii acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanţei de judecată, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare". La stabilirea cuantumului despăgubirilor urma să se ţină seama şi de măsurile reparatorii deja acordate persoanelor în cauză în temeiul unor decrete şi ordonanţe în vigoare. Decizia survine după ce tot Curtea Constituţională a respins, tot în 2010, un normativ al guvernului, de plafonare a despăgubirilor la 10.000 de euro, dat fiind că numărul estimat de cauze cu acest obiect trece de 10.000.