Fostul deputat Virgil Pop se “reeducă prin muncă” la Penitenciarul Bistriţa

Virgil Pop, condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare sub acuzaţia de trafic de influenţă, a fost închis în 27 martie la Penitenciarul Rahova, după ce a fost ridicat de poliţişti în timp ce se afla la Bucureşti, cazat într-un hotel. Fostul deputat PNL din Cluj a fost transferat la Penitenciarul Bistriţa, unde regimul de detenţie este mai uşor decât la Gherla. Din 2009, această închisoare este profilată, în urma unui ordin al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pe ţinerea în custodie a condamnaţilor definitivi din regimul semideschis şi deschis. Mai exact, e vorba de persoane care au de executat pedepse de cel mult un an, încadrate la regimul deschis, şi persoane care au de ispăşit o pedeapsă mai mare de un an, dar de cel mult cinci ani, aşa cum este Virgil Pop, în regim semideschis.

Potrivit Legii 275 din 2006, „persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoţite în interiorul penitenciarului, prestează muncă şi desfăşoară activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială sub supraveghere, în grupuri, în spaţii din interiorul penitenciarului care rămân deschise în timpul zilei". Totodată, deţinuţii cu regim semideschis pot munci şi în afara penitenciarului, sub supraveghere. Felul în care deţinutul îşi execută sentinţa este stabilit de o comisie pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor, persoana privată de libertate fiind ascultată de un judecător delegat.

Deţinuţii de la Penitenciarul Bistriţa pot să desfăşoare activităţi de producţie la puncte de lucru exterioare, mai ales în domeniul construcţiilor civile. Totodată, închisoarea are punct de lucru interior, iar puşcăriaşii pot să desfăşoare activităţi de deservire a unităţii şi să facă muncă în folosul comunităţii. Reprezentanţii Penitenciarului Bistriţa au confirmat că Virgil Pop a fost transferat în această unitate, însă detalii despre activitatea desfăşurată de acesta vor fi transmise doar în scris, în urma unei solicitări în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public.

Din munca sa, Virgil Pop va primi 30% din câştigul realizat, din care poate cheltui un procent de 90%, 10% urmând a se consemna pe numele său, banii primindu-i la ieşirea din închisoare. „Grosul" banilor proveniţi din munca deţinutului, respectiv 70%, revine Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care va contabiliza sumele ca venituri proprii. Însă, Virgil Pop, la fel ca mulţi alţi deţinuţi care lucrează, este interesat de posibilitatea de a-şi reduce pedeapsa. Astfel, persoanelor private de libertate care muncesc 8 ore pe zi li se consideră 5 zile executate pentru 4 zile muncite. La un program de muncă de 10 ore pe zi li se consideră 4 zile executate la 3 zile de muncă.

Virgil Pop a fost acuzat de procurorii DNA că, în perioada decembrie 2007- februarie 2008, folosindu-se de calitatea consilier judeţean, pe care o avea la vremea respectivă, a pretins 80.000 euro, din care a primit 130.000 de lei şi 30.000 de euro de la un denunţător. Banii ar fi fost primiţi pentru ca, prin influenţa pe care o avea asupra persoanelor cu funcţii de conducere din SC Electrica SA Bucureşti şi Transilvania Nord, precum şi asupra preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj de atunci, să determine încheierea unor contracte de execuţie de lucrări de instalaţii electrice în favoarea societăţii administrate de denunţător. În motivarea sentinţei definitive, pronunţată în 26 martie 2012, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au precizat că închisoarea este singura posibilitate de reeducare a lui Virgil Pop. "Înalta Curte, Completul de 5 Judecători apreciază, pe de-o parte, că nu se impune reducerea pedepsei principale aplicată inculpatului Pop Virgil, iar pe de altă parte, că modalitatea de executare, în regim de detenţie, este singura în măsură să asigure îndreptarea atitudinii acestuia faţă de comiterea de infracţiuni, resocializarea sa viitoare pozitivă, precum şi o reacţie socială adecvată în diminuarea săvârşirii unor infracţiuni de corupţie la nivelul unor funcţii de înaltă demnitate publică", se arată în documentul ÎCCJ.

5 ani

de privare de libertate a primit.