Furt din bani publici: 154 de milioane de euro pentru o centură ce se prăbuşeşte

Proiectantul Centurii Vâlcele-Apahida, DP Consult, susţine că atât varianta iniţială din 2005, cât şi cea din 2009 “erau bune”. Preţul, însă, s-a triplat nejustificat. Explicaţiile proiectantului sunt aiuritoare: "concreţiunile de pe Feleac" şi "problemele de ordin geologic din jurul Clujului." Minimum trei luni după inaugurare se va circula pe macadam pe 2 din cei 23,7 km.

Valoarea centurii a crescut de la 68 de milioane de euro, suma licitată în 2005, la 154 de milioane de euro, suma aprobată prin Hotărâre de guvern în 2009. Pe parcursul lucrărilor, proiectul Centurii de Est a Clujului a suferit mai multe modificări, care au umflat preţul. Proiectantul susţine că a făcut doar ce i-a cerut beneficiarul, despre care spune că a dorit viaducte şi noduri în plus pentru a se ajunge la "o variantă mai complexă faţă de proiectul iniţial". Potrivit proiectantului, totuşi cele două variante de centură (din 2005 şi din 2009) coincid în proporţie de 70%. Cu toate modificările proiectului, după inaugurarea centurii şi cheltuirea a nu mai puţin de 154 de milioane de euro, pe o porţiune de doi kilometri se va circula pe... macadam.

Potrivit Hotărârii de guvern nr. 733 din 2009, Centura Vâlcele-Apahida a ajuns la valoarea de peste 658 de milioane de lei (peste 154 de milioane de euro), din care construcţiile şi montajul sunt de 596 de milioane de lei (partea încasată de constructori). Aceasta înseamnă că serviciile de proiectare şi consultanţă, exproprierile şi devierea utilităţilor nu pot depăşi 62 de milioane de lei (peste 14 milioane de euro). Liderul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP), Ion Pantelimon, spune că Vâlcele - Apahida a fost licitată de la început la sub preţ. "Iniţial, s-a făcut licitaţie publică. Valoarea licitată pentru centură era de aproximativ 90 de milioane de euro, din care construcţiile şi montajul erau la 68 de milioane de euro. Pe parcursul oricărui proiect pot apărea lucrări suplimentare din motive obiective sau subiective, care se transpun în bani. De aceea, constructorii care participau la licitaţii ofereau un preţ scăzut, ca să câştige, iar apoi, pentru că legea permitea, mizau pe suplimentarea contractului cu 50%. Acum s-a modificat legislaţia achiziţiilor publice şi se permite doar o creştere de 20%. Ceea ce depăşeşte această valoare merge la ordonatorul principal de credite şi, oricum, nu se acceptă nici un leu în plus", a afirmat Pantelimon. În cazul Centurii de Est, Vâlcele-Apahida, preţul a fost majorat până acum cu 120%, respectiv cu 85%. Acesta susţine că ploile, tăierea pădurii de pe traseu şi solul argilos din Feleacu au produs situaţii neprevăzute precum alunecările de teren, care au generat majorarea costurilor.

Reprezentanţii societăţii care a proiectat centura, DP Consult, susţin că toate modificările la proiect sunt legale. "Proiectul iniţial a fost făcut în 2005. Există o actualizare a studiului de fezabilitate din 2005 în 2009, aprobată până la nivel de guvern. De ce? Întrebaţi pe beneficiar, el a cerut. Dacă tu îţi faci casă şi, în timp ce o faci, nu mai vrei gard de lemn că vrei gard din fier forjat sau nu mai vrei ferestre mici că vrei ferestre mari, te costă în plus", spune directorul de proiectare de la DP Consult, Viorel Baboş. Acesta nu a dorit să precizeze cât a încasat pentru centură. "Credeţi că banii vin la proiectant? Credeţi că proiectantul încasează milioane de euro pe un proiect? Proiectele costă cât costă: discutăm de zeci de mii de euro la un proiect mare, dar nu de milioane, în niciun caz!", a afirmat Baboş.

Potrivit reprezentantului DP Consult, centura a primit elemente noi pe parcursul execuţiei. "Proiectul era corect şi tot corect s-a modificat la cererea beneficiarului. S-au făcut viaducte în plus, s-au făcut noduri în plus, care nu erau în versiunea iniţială, la dorinţa administraţiei, printre altele. Acum este o variantă mai complexă. Vă dau un exemplu: nodul de la Gheorgheni, cu viaduct, bretele, ziduri, nu era în proiectul iniţial. Nu este nici o greşeală. S-a dorit apoi să se facă nod la Gheorgheni pentru dumneavoastră, ca să puteţi să exploataţi intersecţia cu drumul judeţean care merge la Gheorgheni şi care e o potenţială şosea turistică. Acolo, în proiectul iniţial era o giraţie, atât. Clientul a vrut să facă acolo un nod în loc de giraţie. E dreptul lui să vrea pentru că el gândeşte strategiile. Ca şef de proiect şi în 2005, şi în 2009, şi azi, vă spun că ambele variante erau bune. De fapt, 70% din ele coincid", a explicat directorul de proiectare Viorel Baboş. Acesta susţine că şi traseul a suferit modificări pentru a se evita unele exproprieri, demolări de case şi traversări de zone cu ape.

Proiectantul pune majorarea costurilor şi pe seama reliefului din jurul Clujului. "Există trei standarde de cost la drumuri: pentru şes, deal şi munte. Noi suntem la graniţa între deal şi munte. Nu atât partea de geometrie ar fi dificilă, cât structura de geologie şi geotehnică. Noi beneficiem de o structură foarte complicată şi proastă, Clujul şi 30-40 km în jur, cunoscut drept complexul Feleacu. Sunt foarte multe probleme de ordin geologic în jurul Clujului, de exemplu concreţiunile de Feleac - acei bolovani imenşi din gresie, unii de dimensiunile unui camion. Sunt îngropaţi de la un metru sub nivelul terenului natural până la şapte-opt metri în adâncime. Distribuţia lor e haotică, nu ştii dacă vei întâlni unul şi cât de mare e. Există multe izvoare, soluri argiloase, care sunt foarte proaste pentru construcţii, zăcăminte de sare. De exemplu, în zona Sânnicoară am găsit un zăcământ de sare la 15 metri şi a trebuit să schimbăm fundaţiile la viaduct", a declarat reprezentantul DP Consult.

Cu toate modificările aduse centurii, proiectantul ne anunţă că nu vom parcurge toţi kilometrii pe asfalt nici după darea, cu mare întârziere, în folosinţă a lucrării. "Mai este o zonă de trei kilometri unde, în zilele următoare, se va turna asfalt, dacă vremea permite. Rămâne o zonă de doi kilometri, unde a fost o pădure şi unde, probabil, va mai dura lucrarea. Se va circula, în prima fază, pe un macadam, dar nu-i problemă", asigură Viorel Baboş. Zona cu probleme este între km 4 şi 6, unde s-au infiltrat izvoare care au provocat alunecări de teren succesive şi unde solul încă nu e stabilizat.

(ZIUA de CLUJ vă va prezenta în zilele următoare care sunt cei care au încasat banii oferiţi cu generozitate din fonduri publice, antreprenori generali, contractori şi subcontractori, precum şi legăturile acestora cu mediul politic).

Optimizări pentru scăderea costurilor, pe final

Potrivit datelor furnizate de DRDP până în prezent, deconturile către constructori, consultanţi şi proiectanţi au fost de 481 de milioane de lei. Reprezentanţii DRDP au refuzat să menţioneze valoarea plăţilor către consultanţi şi proiectanţi. "În perioada 2007-2008 s-au decontat constructorilor, proiectanţilor şi consultanţilor 267 de milioane de lei. În intervalul 2008-2011 decontul a fost de 214 milioane de lei. Acum se lucrează la o serie de optimizări care vor duce la scăderea costurilor. Nu vom atinge valoarea aprobată din ultima Hotărâre de guvern pentru construcţii şi montaj. Vom aplica şi penalităţi. Când vom face recepţia finală, probabil în primăvara lui 2012, vom reţine această garanţie de bună execuţie de 7% din valoarea contractului care oricum se derulează pe o perioadă de doi ani. Penalităţile vor viza proiectantul, consultantul şi constructorul. Regionala de drumuri nu are nici un angajat care să lucreze sau să sape cu vreun utilaj", a subliniat şeful DRDP Cluj, Ion Pantelimon.

O surpare şi două valuri de alunecări de teren

Pe traseul centrurii Cluj Est au apărut, anul trecut, mai multe probleme - alunecări de teren pe tronsonul I şi o surpare a terenului pe tronsonul II. În 2010, DRDP a derulat o achiziţie pentru consolidarea unei porţiuni de 2,6 kilometri din Centura Vâlcele Apahida expusă alunecărilor de teren. DRDP a adjudecat lucrările de consolidare a tronsonului I din Centura Vâlcele - Apahida, unde, la kilometrul 4, s-au produs alunecări de teren, asocierii dintre societăţile Vegyepszer şi Diferit, la valoarea de peste 17,5 milioane de euro. Anul acesta DRDP a mai lansat o licitaţie pentru consolidări suplimentare ale aceleiaşi zone, unde s-a mai produs un alt val de alunecări de teren. Achiziţia se va derula la începutul lunii august, iar termenul de finalizare a lucrărilor este de trei luni. Contractul licitat nu presupune investiţii suplimentare şi are o valaorea de peste 11 milioane de lei, proveniţi după ce s-a făcut notă de renunţare pe contractul licitat în 2010. "În cazul zonei afectate de prima alunecare de teren am făcut o achiziţie de 73 de milioane de lei. Din această sumă s-a făcut notă de renunţare de 42 de milioane de lei, bani din care vom face la începutul lunii august o nouă achiziţie pentru consolidare celui de-al doilea val de alunecări de teren apărute în această zonă. După semnarea contractului termenul de realizare a lucrărilor este de trei luni", au explicat reprezentanţii DRDP. O altă problemă a apărut tot anul trecut şi pe tronsonul II, deja astfaltat, unde o porţiune de cîţiva zeci de metri a cedat. "Pentru alunecare este licitaţie deschisă. Problema a apărut la kilometrul 4+600 - 5+600, iar cedarea de teren este la kilometrul 9+300. Pe aceasta o va rezolva constructorul pe asigurare. Termenul este 30 iulie. Valoarea asigurării este de 30% din valoarea contractului pe tronsonul I", au explicat reprezentanţii DRDP Cluj.

Alin GOLBAN, Luminiţa SILEA