Gold Corporation, sub asediul contestărilor

Proiectul de la Roşia Montană a fost dezbătut sâmbătă, la sediul PSD Cluj-Napoca.

Reprezentanţii Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) au făcut faţă cu greu unui atac al contestatarilor proiectului minier al firmei canadiene. într-o dezbatere publică organizată de PES Activist Cluj, la sediul PSD Cluj-Napoca, proiectul minier de la Roşia Montană a fost susţinut doar de angajaţii RMGC.

 

Cu ajutorul unei prezentări de tip slide-show, în care apăreau exploatări miniere similare din alte zone ale lumii, vicepreşedintele pe probleme de mediu al RMGC, Horea Avram, a încercat să demonstreze că după închiderea lucrărilor, exploatarea minieră va lăsa o zonă ecologică în mai mare măsură decât este în acest moment.

 

Avram a promis, printre altele, colectarea şi tratarea poluării istorice din zonă, precum şi recopertarea exploatării miniere şi a iazului de decantare după închiderea proiectului. A urmat la rând coordonatorul departamentului patrimoniu şi dezvoltare durabilă din cadrul RMGC, arheologul Adrian Gligor, care a prezentat siturile arheologice, casele şi muzeele pe care RMGC promite să le conserve şi renoveze. Printre altele, el s-a lăudat cu faptul că RMGC a cumpărat 233 de case în zona protejată.

 

“Nu se respectă o cerinţă academică a oricărei dezbateri: nimeni să nu aibă câştiguri economice din subiectul disputei. Ei nu pot prezenta aspectele negative ale proiectului, pentru că a doua zi ar fi daţi afară de patronii canadieni”, a contrat argumentele celor doi directorul Muzeului de Istorie a Transilvaniei, Ioan Piso. Totuşi, el n-a acuzat RMGC, ci autorităţile statului care, susţine Piso, n-au respectat legile. în opinia sa, certificatul de descărcare arheologică nu poate fi obţinut de RMGC deoarece doar 0,2% din terenul în discuţie a fost cercetat.

 

Preşedintele organizaţiei municipale a Partidului Verde, Szocs Sandor, a calificat proiectul RMGC drept “cel mai mizerabil proiect din istorie, după Auschwitz”. El a reclamat înlocuirea actualilor munţi cu halde de steril, dar şi efectele cianurii din iazul de decantare.  Preşedintele TSD Cluj, Gabriel Oniga, a contestat înstrăinarea aurului românesc.

 

“Resursele naturale trebuie exploatate de statul român şi doar în interesul statului român”, a spus Oniga. Avram a afirmat că 48% din valoarea comercială a aurului extras va reveni statului român, deşi contractul prevede redevenţe de doar 4%. Invitat la dezbatere, senatorul PSD Alexandru Cordoş a estimat că ar fi nevoie de un referendum naţional pe acest subiect.