Haos imobiliar, numele tău e Câmpului. Cum arată cea mai haotică stradă a Clujului FOTO / VIDEO

Case lângă blocuri, duplexuri lângă case înşiruite, drumuri înguste de trei metri, blocuri construite pe autorizaţii de case. Peste tot s-a construit haotic în Cluj în timpul boom-ului imobiliar, dar nicăieri la fel ca pe strada Câmpului din Mănăştur. ziuadecj.ro a luat strada la pas şi vă prezintă cum arată cea mai haotică arteră din oraş.

În urmă cu 50 de ani strada Câmpului nu avea nici canalizare, nici gaz şi nici apă potabilă, iar de asfalt nu putea fi vorba. Locuitorii, mai puţin de 100, se încălzeau cu lemne aduse din pădurea din vecinătate, iar apă beau din fântânile forate în curte. Acum, pe Câmpului au răsărit străzile secundare, unde blocurile se înşiruie lângă vile şi fiecare petec de pământ a fost valorificat imobiliar - aceasta cel puţin până la criza imobiliară, care a stopat deocamdată nu doar avântul construcţiilor ci şi haosul creat.

 

Nicolae Cheţan are 66 de ani şi s-a născut pe strada Câmpului, locuieşte de o viaţă aici, deci. Stă nu departe de intersecţia cu strada Mehedinţi, celebră pentru lipsa locurilor de parcare. "Când m-am născut eu aici, casa era aproape de capătul străzii, mai încolo erau doar puţine case. Acum, e o casă lângă cealaltă, e o minune ce-i aici", spune el. Ana Lăpuşan (75 ani) locuieşte casa care, în 1964, închidea practic strada. Acum, în lungul străzii se înşiruie zeci de alte case, fără să socotim şi locuinţele apărute pe străzile secundare.

De altfel, ziuadecj.ro a făcut un test: a sunat mai mulţi arhitecţi pe care i-a întrebat care este zona din Cluj-Napoca ce s-a dezvoltat cel mai haotic în ultimii ani. Răspunsul, aproape invariabil - strada Câmpului. "Cred că locul în care întâlnim desăvârşita îmbinare dintre antiurbanism şi antiarhitectură e strada Câmpului", spune arhitectul Adrian Borda. "Motivul: conlucrarea perfectă între arhitecţi, administraţie şi clienţi, toţi persoane cu excepţională creativitate, imaginaţie şi cultură urbană". ziuadecj.ro a sugerat să se ofere şi soluţii la haosul de pe stradă, iat-o pe cea a arhitectului Borda: "să prelungim cât mai mult strada Câmpului şi să concentrăm aici noi şi noi realizări, pentru a candida în final la o poziţie în Cartea Recordurilor".

Arhitectul Şerban Ţigănaş e mai puţin glumeţ când e vorba de situaţia de pe strada Câmpului: "Aici confortul urban și calitatea nu sunt prezente nu neapărat din cauza nerespectării procedurilor legale ci mai ales din cauza lipsei de experiență în dezvoltare atât din partea mediului privat care a construit în formulele pentru sine sau pentru piață, cât și a administrațiilor care au interpretat drepturile de a construi și utiliza terenurile intravilane fără a fi consecvente strategiilor și documentațiilor de urbanism anterioare", explică el.

(foto Eugen Olariu)

"Cred că zonele "ratate" sunt cele în care fostele terenuri libere, agricole în general, introduse în intravilan prin planul urbanistic general din 1999, au fost transformate în zone de locuit fără un parcelar coerent, deservit de infrastructura publică. Zona adiacentă străzii Câmpului este una care ilustrează acest fenomen, din păcate, poate cel mai bine", spune arhitectul. "Pe parcursul dezvoltării din aproape în aproape au rezultat alei de acces, de servitute în general pentru a putea ajunge la parcele subdivizate pentru vânzări succesive, total insuficiente și uneori foarte greu de utilizat în condițiile aglomerărilor ulterioare. Practic și în mod eronat, tranzacțiile cu terenuri, parcelările realizate pe bază de acte notariale și nu de planuri urbanistice care să rezolve problemele întregii zone nu dorințele fiecărui proprietar în parte sunt cauzele inițiale. La acestea s-au adăugat și intervențiile ulterioare prin care, datorită modificării cererilor din piață, s-a schimbat tipologia construită de la locuințe unifamiliale pe lot către alte forme, culminând cu clădiri de locuințe colective multietajate, cu volume mari, amplasate în zone nefavorabile și realizând disconfort pentru întreaga lor vecinătate. Practic nu s-a urbanizat zona printr-un proces complex ci s-a construit subordonat geometriei terenurilor agricole, schimbându-se că să spun așa, regula din mers, după dorința ultimului solicitant".

ziuadecj.ro l-a întrebat pe Şerban Ţigănaş şi care sunt soluţiile de salvare a zonei, care par imposibile. "Nu pot fi realizate modificări de substanță acolo unde s-a edificat deja, totuşi prin corecții ale parcelelor se pot ameliora prospectele unor străzi și se poate compensa deficitul de spații publice actual", explică el. "Câteva dotări comerciale și de altă natură, la scara cartierului, adică cu servirea doar a zonei, ar putea ameliora locul dacă ar fi bine realizate, fie din resurse private, fie publice. Mixajul funcțional ar putea echilibra zona, realizând poli de interes, în general în zona de mijloc, pe strada Câmpului. Vegetația și abordări peisagistice prin plantare atât pe parcelele private cât și mai ales în anumite zone publice, pe baza unei strategii coerente, ar avea efecte după ce vegetaţia se maturizeză. Cursul pârâului ar trebui exploatat pentru a dezvolta spații publice și de agrement pentru cartier. Intervențiile asupra arhitecturii deja construite, în cadrul proceselor de reabilitare care vor urma, construcțiile nepărând realizate în general la standardele de eficientă energetică spre care se indreaptă Europa, vor fi o ocazie bună pentru ameliorarea calităţii, în timp ce arhitectura noua ar trebui să fie mult mai bună. Nu în ultimul rând, dacă comunitatea de cartier s-ar coagula, s-ar organiza și ar discută aceste aspecte, poatre recurgând și la consultanță de specialitate, ar putea conveni asupra unor soluții pozitive. Una din cauzele eșecului dezvoltării a fost și lipsă de comunicare între oameni, principiul "fiecare pentru el", conchide Ţigănaş.

Vezi cum arată o parte a străzii

 

Iată mai jos doar câteva dintre neregulile urbanistice semnalate în ultimii ani de ziuadecj.ro şi ZIUA de CLUJ pe strada Câmpului şi pe străzile adiacente:

Dovada că s-a construit bloc pe autorizaţie de case în Câmpului (2009) - vezi aici şi rezultatul în 2011, când constructorul e obligat să transforme blocul în case

Un nou scandal urbanistic pe Câmpului (2010)

Blocurile între case fac victime în Mănăştur (2011)

Ansamblul Blocul din Poiană, construit ca-n codru (2011)

Urbanism în zona Câmpului: gunoi şi un zid în faţa geamurilor, în loc de spaţiu verde (2011)