Harta pescuitului în judeţul Cluj

Harta pescuitului în judeţul Cluj
Clujul oferă numeroase posibilităţi de pescuit, atât în lacuri, cât şi în ape curgătoare.

Clujenii care preferă să meargă în concediu la pescuit au zeci de posibilităţi în judeţ, atât pe ape curgătoare, cât pe bălţi şi lacuri, majoritatea fiind private. Taxele pe zi de pescuit variază între 20 şi 50 de lei, în funcţie de lac şi de posibilitatea de a reţine peştii. ZIUA de CLUJ vă prezintă o radiografie a principalelor locaţii pentru pescuit din judeţ.

Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Judeţene a Pescarilor Sportivi (AJPS), râurile cele mai frecventate de pescari în Cluj sunt Someşul Mic şi Someşul Mare, cu afluenţii lor. "Pe Someş se pescuieşte bine la scobar şi în municipiul Cluj-Napoca, unde a fost moara sau în zona Abator", spune preşedintele AJPS, Octavian Morar. Cele mai căutate locuri de pescuit sunt lacurile şi bălţile, aflate la distanţe între 20 şi 65 km de reşedinţa de judeţ.

Una dintre cele mai apropiate locaţii pentru pescuit faţă de Cluj-Napoca, preferată de clujeni pentru sfârşiturile de săptămână datorită accesului facil, o reprezintă lacurile de la Mărtineşti, pe drumul spre Turda. Aici se poate pescui atât pe timp de zi, contra unei taxe de 30 de lei, cât şi noaptea, pentru 20 de lei. Despre lacul situat la 20 km de Cluj-Napoca, preşedintele AJPS Cluj, Octavian Morar, spune că "este cu cântec". "Poţi să pleci într-o zi cu 10 kilograme de peşte sau poţi să nu prinzi nimic", spune Morar. Afirmaţia acestuia este întărită de cele scrise de pescari pe un site de specialitate. "În lacul mare, de lângă şosea, se prinde foarte bine caras. Am fost de câteva ori anul acesta şi de fiecare dată am prins câteva zeci de kilograme de caras la momitor cu mămăligă şi două cârlige pe care am pus pufarin", spune Dani. În schimb, David susţine că "un loc mai rău nici nu am putut găsi. Un eşec total, asta după ce am fost informaţi că balta fusese populată cu două-trei zile în urmă cu mii de tone de peşte, unul mai mare ca altul". Fauna constă în crap, caras, amur alb, biban şi şalău.

Alt lac, situat la circa 20 km de Cluj-Napoca, este cel de la Ciurila, pe care s-a implementat pescuitul sportiv în sistem "prinde şi eliberează". La fel ca şi la Mărtineşti, se poate pescui şi noaptea. Taxa de pescuit este de 30 de lei pe zi, iar pe lacurile unde peştii prinşi pot fi duşi acasă preţul este 50 de lei pe zi. "Camping cu suficient spaţiu, bar şi restaurant, mai puţin cazare şi amenajare pontonuri. S-a prins mai mult fitofag şi novac decât crap, bucăţi frumoase, s-ar părea că este crap puţin şi sensibil. Locuri bune de pescuit, curăţenia şi dotările cam lasă de dorit, multe agăţături în apropierea malului pe unele lacuri din cauza trestiei", se arată în prezentarea de pe site-ul pescuitmania.ro

Tot la puţin peste 20 km de municipiu, dar în direcţie opusă faţă de Ciurila, este lacul de la Cojocna. Pescarii spun că locul este bun pentru pescuit somn, caras şi crap, singurul inconvenient find starea proastă a drumului pe o porţiune de 5 km prin sat. De asemenea, se pot închiria căsuţe de lemn pe malul lacului, unele având şi ponton. Taxa este de 50 de lei pe zi. Peştii se pot lua acasă.

Lacul de la Câmpeneşti din comuna Apahida: drumul de la şoseaua naţională până la lac este pietruit, astfel că se poate ajunge uşor cu maşina până pe marginea lacului. Se pescuieşte de pe diguri, malul nefiind înalt. Problema este că lacul nu a mai fost populat de mult timp, astfel că este peşte puţin. Taxa este de 30 de lei pe zi. Se poate prinde crap, caras, fitofag, amur.

Trecând de Apahida, înainte de a ajunge la Gherla, dacă virăm la dreapta, către comuna Sic, ajungem la "Delta Transilvaniei" de la Săcălaia. La o distanţă de circa 50 km de Cluj-Napoca, găsim singurul lac din Transilvania pe care se dezvoltă formaţiuni de stuf plutitor, la fel ca în Delta Dunării. Lacul este format pe locul unei vechi exploatări de sare, dar în prezent apele sale sunt dulci datorită colmatării cu aluviuni aduse de pe versanţi şi depunerii sedimentelor de natură organică, care împiedică apa să vină în contact cu sarea. Cu toate că este numit "Lacul Ştiucilor", acesta are foarte multe specii de peşte, fiind vizitat şi de pescari străini. "Se prind foarte bine plătica şi linul. Ştiuca trage primăvara şi toamna, dar şi săptămâna trecută au fost prinse două. Este şalău frumos, somn. Luna asta organizăm concurs la somn, două zile şi două nopţi, căci trebuie să-l extragem că mănâncă ceilalţi peşti", spune preşedintele AJPS, Octavian Morar. Pescuitul la ştiucă se face în sistem "prinde şi eliberează". La Săcălaia se poate pescuit doar cu carnet de membru AJPS, care costă 77 de lei. Se plăteşte doar o taxă "de barcă", de 15 lei pe zi.

La 20 km de Gherla şi 70 km de Cluj-Napoca sunt lacurile din localitatea Geaca: Ţaga, Tăul Popii, Sucutard şi Geaca. Primul dintre ele atrage amatorii de caras deoarece s-au prins mai multe exemplare de până la 600 de grame. Pe lacul Tăul Popii, captura record este un crap de 14,99 kg, dar în anul 2000. Forumurile de pescari sunt însă pline de postări în care se plâng de lipsa peştilor din cele patru lacuri. Taxa este de 30 de lei pe zi.

Lângă barajul de la Dej se regăseşte lacul Mica, cu o adâncime medie de doi-trei metri, populat cu crap începând de la 500 grame, cu ten, somn şi caras. Pescuitul este permis de la răsăritul soarelui până la lăsarea întunericului, taxa fiind de 30 de lei cu patru beţe. Orice peşte prins se plăteşte la kilogram, cu excepţia caraşilor. Cine nu vrea să plătească le dă drumul.

Pe drumul spre Reghin avem lacul Suatu, la 35 km de Cluj-Napoca. Lacul este populat cu caras, crap, şalău şi fitofag. Pescarii se plângă că apa este mâloasă. Taxa este de 30 de lei pe zi. Mai departe, la 58 km, este lacul Cătina, care oferă crap, caras, platică, roşioară, babuşcă, şalău, ştiucă, biban şi somn. Preţul este de 50 de lei pe zi pentru trei undiţe.

La munte avem salba de lacuri Gilău, Someşul Cald, Tarniţa şi Beliş-Fântânele. Acesta din urmă este cel mai atractiv pentru pescari, lucru confirmat de campionul european la pescuit cu nălucă artificială Eugen Cozma. "Din Cluj, Belişul rămâne locul cel mai bun pentru dat la păstrăv şi clean la vobler", spune Cozma. Situat la o altitudine de 1.350 de metri, Beliş-Fântânele este cel mai mare lac de acumulare de pe cursul Someşului Cald, având o suprafaţă de 826 de hectare şi un volum de 225 de milioane de metri cubi. Aflat la 55 km de Cluj-Napoca, lacul Beliş este printre cele mai adânci din ţară, în unele zone adâncimea sa depăşind 70 de metri. Se plăteşte o taxă de 26 de lei pe zi.

Una dintre cele mai noi locaţii de pescuit este la Luncani, la distanţă mică de ieşirea din Câmpia Turzii, spre Târgu-Mureş. Avantajul este că se poate ajunge pe Autostrada Transilvania, din Gilău, până la ieşirea din Câmpia Turzii. Un investitor privat a amenajat în primăvară cele trei lacuri, în apropierea cărora sunt căsuţe de lemn şi un restaurant, unde se poate servi masa, care este inclusă în taxa de pescuit de 60 de lei. De asemenea, pe malul unuia dintre lacuri sunt băncuţe şi mese de lemn. Se poate reţine peşte până la 10 kg. Fauna din lacuri este formată de somn, crap, caras, somon şi şalău.

 

 

Comenteaza