ICCJ reţine premeditarea în cazul lui Boldea; se interesa de ţări fără acord de extrădare
"Modul în care inculpatul Mihail Boldea l-a abordat pe martorul Adrian Azoiţei, faptul că i-a propus să-l transporte în afara teritoriului României, că inculpatul avea asupra sa două paşapoarte, că a vrut să se asigure că şi martorul - şofer avea asupra sa paşaportul, faptul că înainte de a pleca din ţară era preocupat, supărat, vorbea permanent la telefon, că a folosit cartele telefonice cumpărate de pe teritoriul ţărilor tranzitate şi că în discuţiile telefonice pe care acesta le-a purtat cu interlocutorii săi vorbea despre ţări precum Kenya şi Somalia care nu au acord de extrădare cu România dovedesc intenţia inculpatului de a se sustrage urmăririi penale, aflată în curs desfăşurare şi despre care s-a făcut dovada că inculpatul o cunoştea", notează instanţa supremă în motivarea arestării lui Boldea, document obţinut de agenţia MEDIAFAX.
Judecătorul care a dispus arestarea preventivă în lipsă a lui Mihail Boldea mai arată că "teza apărării că la data de 16 martie, când i s-a adus la cunoştinţă inculpatului învinuirea, nu i s-a pus în vedere să se prezinte la organul de urmărire penală la o anumită dată şi nici nu s-a instituit în sarcina sa interdicţia de a părăsi ţara contrazice conţinutul demersurilor efectuate în scopul încunoştiinţării şi asigurării prezenţei inculpatului în faţa organelor de urmărire penală".
Pe de altă parte, notează magistratul, "cunoscând că în legătură cu el se desfăşoară activitate de urmărire penală, inculpatul avea posibilitate să anunţe organele judiciare despre hotărârea sa de a pleca din ţară, mai ales că, avocat fiind, cunoştea modul şi etapele desfăşurării activităţii de urmărire penală".
Instanţa mai arată în motivare că "membrii familiei, luând cunoştinţă despre faptul că acesta este citat pentru 22 martie, ora 10.00, în vederea ascultării cu ocazia soluţionării propunerii de arestare preventivă în lipsă, aveau posibilitatea să îl anunţe pe acesta, telefonic, e-mail, sms, despre această situaţie (aceştia ştiind că în legătură cu inculpatul se desfăşoară activitatea de urmărire penală), pentru că într-o ordine firească apărea normală, inevitabilă o asemenea reacţie, în condiţiile în care se susţine că acesta a plecat din ţară pentru a evita «stresul mediatic»".
Instanţa supremă a confirmat, marţi, mandatul de arestare preventivă pentru 30 de zile emis în 22 martie pe numele deputatului Mihail Boldea, acesta fiind dus în arestul IPJ Galaţi.
Unul dintre avocaţii lui Boldea, Marius Striblea, a declarat că deputatul nu a dat marţi o declaraţie în faţa instanţei, dar că "va face cu siguranţă declaraţii" la completul de cinci judecători al instanţei supreme atunci când se va judeca recursul acestuia la decizia de arestare preventivă.
Decizia instanţei supreme de arestare preventivă a deputatului Mihail Boldea a fost contestată cu recurs, care va fi judecat în 2 aprilie, la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.
Avocatul lui Boldea, George Moloman, a declarat că deputatul nu mai are încredere în structura DIICOT - Galaţi, motiv pentru care a cerut la Parchetul instanţei supreme aducerea dosarului la Structura Centrală. Moloman a arătat că face acest demers din cauză că procurorul de caz ar fi dat ordonanţă de interceptare a telefoanelor deputatului cu 48 de ore înainte ca acesta să plece din ţară.
În 22 martie, ICCJ a decis emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Boldea, pentru 30 de zile, judecătorii instanţei supreme admiţând propunerea procurorilor DIICOT, care au invocat printre temeiuri şi faptul că parlamentarul se sustrage urmăririi penale.
Anterior, în 20 martie, Camera Deputaţilor emisese aviz de reţinere, arestare şi percheziţie în cazul Boldea, ca urmare a solicitării ministrului Justiţiei, respectiv a procurorului general al României.
Potrivit procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), sunt date şi indicii rezonabile în legătură cu participaţia penală a deputatului Mihail Boldea, în perioada 2006 - 2011, în obţinerea unor importante foloase materiale, injuste, prin inducerea în eroare a unor persoane, cu ocazia încheierii unor contracte de vânzare-cumpărare ale unor imobile, ascunzând situaţia juridică reală a acestora ori existenţei unor convenţii comerciale în ceea ce priveşte bunurile.
Pentru obţinerea foloaselor materiale injuste, în perioada 2006 - 2008, deputatul Boldea ar fi constituit un grup infracţional organizat împreună cu Mihaela Cristina Bolboceanu - avocat în cadrul Baroului Galaţi, Aurica Maria Luchiniuc - membru în cadrul Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Galaţi şi fost subprefect al judeţului Galaţi, Elena Petrea - secretar în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură "Boldea Mihail" şi Tănase Petrică.
Potrivit DIICOT, în acest caz Mihail Boldea este cercetat pentru că ar fi determinat alte persoane să falsifice o serie de documente oficiale, respectiv patru hotărâri, patru expertize judiciare, adrese ca fiind emise de Primăria municipiului Galaţi, de la Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Galaţi sau de la Trezoreria municipiului Galaţi. Ulterior, aceste documente au fost folosite în faţa instanţelor de judecată ori a altor instituţii şi autorităţi în vederea obţinerii, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra unui număr de nouă imobile din municipiul Galaţi.
Astfel, ar fi fost atestate fapte sau împrejurări necorespunzătoare cu adevărul, respectiv s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti ori s-au efectuat menţiuni în registrele Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi.
În 16 martie, Boldea a fost la DIICOT, unde s-a prevalat de dreptul la tăcere, a doua zi el plecând din România cu maşina până în Turcia, de unde a luat un avion către Kenya.
Boldea anunţa presa în 23 martie că va veni el în România, nefiind cazul să meargă Poliţia după el.
Deputatul Mihail Boldea a fost adus marţi în ţară, cu o cursă KLM de la Amsterdam. Boldea a fost preluat de o escortă a Poliţiei de la Aeroportul Otopeni şi dus direct la instanţa supremă, pentru confirmarea mandatului de arestare preventivă.
