Începe Postul Paştilor, cel mai lung din an

Postul Paştilor este considerat unul mai aspru, cele mai edificatoare în acest sens fiind prima şi ultima săptămână. Postul Paştilor sau Postul Mare începe anul acesta pentru credincioşii ortodocşi şi cei greco-catolici în 7 martie şi durează până în 23 aprilie inclusiv, în 24 aprilie fiind sărbătorite Paştile.

Cele mai aspre perioade din Post, din punct de vedere al hranei, sunt considerate prima şi ultima săptămână. În Biserica ortodoxă, în Post nu se consumă carne, lapte, ouă şi peşte, iar unii dintre credincioşi mănâncă chiar şi fără ulei. Dezlegări la peşte sunt doar două, de sărbătoarea Bunei Vestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor (anul acesta sărbătorită în 17 aprilie). În prima săptămână din Postul Mare zilele de luni şi marţi sunt zile aliturgice, adică nu se oficiază Liturghie, iar în trecut se obişnuia chiar să nu se mănânce în aceste zile. Dacă se consumă totuşi hrană, este recomandat ca aceasta să fie simplă, apă, pâine, fructe şi legume şi să fie consumate înspre seară. "În această perioadă (a Postului Paştilor - n. red.) mâncarea ar trebui să fie simplă, timpul alocat preparării hranei să fie mai redus, iar miresmele şi felul mâncării să nu aducă aminte de cele consumate când nu este post. În principiu, se cumpără produse mai ieftine ca de obicei, iar banii astfel economisiţi sunt daţi celor care au nevoie mai mare, care nu îşi permit", a precizat preotul ortodox Ciprian Negreanu, de la Biserica Studenţilor din Cluj-Napoca.

Pentru comunităţile din Biserica primelor secole creştine, Postul Paştilor constituia şi o pregătire a catehumenilor pentru Botez, care avea loc de Paşti. Postul Mare este privit de Biserică nu doar ca o abţinere de la hrană, ci şi ca pregătire sufletească pentru întâmpinerea sărbătorii Învierii Domnului. "Postul reprezintă şi un dor al nostru după Dumnezeu. Sensul cuvintelor din Evanghelie prin care Domnul nostru Iisus Hristos ne învaţă cum să postim, «Unge capul tău şi faţa ta o spală», au înţelesul de a nu epata cu postul, dar au şi un sens mai adânc. «Unge capul tău» se referă la a-l îngădui, a-l răbda pe celălalt, a te purta cu dragoste faţă de el, iar «Spală faţa ta» Părinţii Bisericii o interpretează ca o curăţire a simţurilor. Şi cum le curăţeşti? Prin cuvintele lui Dumnezeu, prin slujbe, prin rugăciune, prin a te feri de auzirea de vorbe rele, prin a-i frecventa pe cei care îi vorbesc de bine pe ceilalţi, prin frumuseţea naturii", a explicat preotul Ciprian Negreanu, la predica rostită ieri în faţa studenţilor.

Specific Postului Paştilor este şi oficierea Canonului Sfântului Andrei Criteanul în cadrul unor slujbe de seară, în prima şi în cea de-a cincea săptămână din Post. De precizat că în perioada Postului Mare bisericile sunt înveşmântate mai sobru şi slujbele sunt, de asemenea, mai sobre. În unele comunităţi oamenii obişnuiau să opărească oalele înainte de începerea postului.

Săptămâna Patimilor

Primele şase săptămâni din Postul Paştilor preînchipuie postul de 40 de zile ţinut de Mântuitorul Iisus Hristos înainte de începutul propovăduirii sale, iar ultima săptămână, denumită Săptămâna Patimilor, readuce în actualitate Patimile Mântuitorului. De o importanţă deosebită în săptămâna respectivă sunt Joia Mare, când este prezentat exact momentul când a Dumnezeu-Fiul a instituit Liturghia şi Vinerea Mare, zi prin excelenţă de post negru, în care nu se mănâncă şi nu se bea, în retrăirea momentului când Mântuitorul a fost răstignit pe Cruce. Pe tot parcursul Săptămânii Patimilor - Săptămâna Mare, seara sunt oficiate denii. Sărbătoarea propriu-zisă a Învierii Domnului începe la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică, moment în care preotul rosteşte îndemnul: "Veniţi de luaţi Lumină!".