Inimi artificiale implantate pacienţilor clujeni

Medicii de la Institutul Inimii Nicolae Stăncioiu din Cluj-Napoca vor realiza, în premieră naţională, anul viitor, implanturi de inimă artificială.

O echipă de doctori italieni de la Institutul Ospedale Bambin Gesu’ din Roma şi de la Universitatea din Florenţa a semnat ieri un acord cu Institutul Inimii Nicolae Stăncioiu (IINS) prin care chirurgii clujeni vor învăţa să implanteze inimi artificiale pacienţilor neeligibili pentru un transplant de inimă, care au speranţă de viaţă de un an. Preţul unui astfel de dispozitiv este de 150.000 de euro.

În total, la nivelul Europei au fost realizate peste 500 de implanturi artificiale de inimă de la începutul anilor 2000. “Până în prezent au fost impantate 550 de astfel de pompe, iar în Italia au fost implantate 52 de inimi artificiale”, a declarat medicul Guido Sani, directorul Centrului Cardiac al Universităţii din Florenţa. Practic, sistemul constă dintr-o pompă care înlocuieşte funcţiile ventriculului stâng al inimii şi care este conectat la un sistem electric format dintr-un cablu de alimentare cu baterii şi un mic calculator.

Cablurile sunt montate în spatele urechii pacientului. “Dispozitivul implantat are 90 de grame, şi sunt 90 de grame de tehnică bună. Alimentarea se face cu baterii externe care permit pacientului să ducă o viaţă normală. Bateriile au o autonomie de 10 ore, iar pacientul are o alarmă pentru momentul când se termină bateria. Pompa nu se opreşte în clipa când se schimbă bateriile”, a explicat Emilio Contini, reprezentantul firmei Artech, distribuitorul inimii artificiale Jarvik 2000. Potrivit medicilor italieni, preţul pompei este mai mic decât tratamentul care ar fi aplicat pacienţilor. “Un pacient bolnav costă 200.000 de dolari, iar costurile cu el scad cu 20% în cazul unei asemenea intervenţii deoarece costurile de întreţinere sunt mai mici. Aparatul costă 150.000 de euro. Acest cost e similar operaţiei de transplant unde se aplică şi tratament cu medicamente imunosupresoare. Cu acest sistem pacientul poate pleca mai repede acasă. Pacienţii care au avut nevoie o perioadă de terapie pot pleca acasă în 20-25 de zile, dar cei care înainte de operaţie erau ventilaţi şi în stare gravă au nevoie de mai mult timp pentru a se reface”, a explicat Sani.

Media de vârstă a pacienţilor implantaţi în Italia cu inima artificială a fost de 62 de ani. “Intervenţia se face pentru pacienţii pentru care nu există o altă soluţie. În general, credem că pentru aceşti pacienţi speranţa de viaţă este mai mică de un an. După operaţii au existat doi morţi la pacienţi care erau susţinuţi prin ventilaţie şi care aveau un blocaj al organelor. 20% mortalitate este un succes în cazul acestor pacienţi care aveau mai puţin de un an speranţă de viaţă”, a adăugat medicul italian. Acesta intenţionează să creeze, împreună cu medicii de la IINS, o echipă specializată pe implanturi de inimă artificială.

“Aici, în România, sunt sigur că nu va fi dificil să creăm o echipă specializată, iar la Cluj nu cred că vor fi probleme fiindcă IINS are o echipă de medici, asistente şi infirmieri foarte bună. O să alegem pacienţii împreună cu cei de la IINS, o să îi învăţăm să folosească pompa. Sperăm să avem posibilitatea să începem programul în 2011, când va trebui să programăm 5-6 persoane pentru intervenţie”, a precizat medicul Guido Sani. La rândul său, Tudor Simionescu, managerul IINS, speră ca operaţiile să poată fi programate în primăvara anului 2011. “Am semnat un protocol care prevede ca IINS să devină un centru de excelenţă în promovarea acestei intervenţii. Din datele existente, costul acestui transplant de inimă artificială e mai mic decât cel clasic, iar rata de supravieţuire pare să fie mai bună”, a declarat Simionescu. El speră ca Ministerul Sănătăţii să introducă operaţiile într-un program finanţat de la buget.

Inima artificială... costă

“Operaţiile se pot face oriunde dacă achiziţionează cineva maşina (inima artificială - n. red.) pentru intervenţie. Deocamdată, nu există un proiect de decontare, iar Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate sunt în faliment”, a declarat medicul Mircea Bârsan, preşedintele Colegiului Medicilor Cluj.