Istoria nerostită din spatele unei simple plăcuţe. Vezi cine a instalat-o în 1932

Studenţii clujeni români membri ai Societăţii “Petru Maior” au fost cei care în 1932 au aplicat plăcuţa cu textul atribuit lui Nicolae Iorga pe statuia lui Matei Corvin, considerând că “se atentează la integritatea naţională şi teritorială a României”.

ZIUA de CLUJ a întreprins o incursiune în trecut pentru a face lumină în controversatul caz al inscripţiei disputate politic în ultima săptămână şi care a fost amplasată de autorităţile clujene la baza soclului grupului statuar Matei Corvin. Dacă primăria a invocat legalitatea ei în baza unei hotărâri a municipalităţii în 1932, istoria acelei perioade zbuciumate demonstrează cu totul altceva.

Plăcuța a fost aşezată de un grup de manifestanţi naţionalişti români

Un studiu publicat în anul 2000 de istoricul Cosmin Budeancă, cercetător în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), relevă faptul că plăcuţa multdisputată a fost aşezată de un grup de manifestanţi naţionalişti români, şi nu de autorităţile Clujului. Pe 10 decembrie 1932 membrii Centrului Studenţesc "Petru Maior" din cadrul universităţii clujene au organizat o mare manifestaţie de stradă cu ocazia împlinirii a 10 ani de luptă naţională. Întâlnirea a avut loc la ora 10:00 cu un serviciu religios, iar apoi aproximativ 2.000 de studenţi s-au întâlnit la cinematograful Corso şi în faţa lor a vorbit preşedintele Centrului, Octavian Stanca. Cinematograful Corso era situat în incinta Palatului Banffy (Muzeul de Artă) şi a funcţionat sub acest nume din 1920-1940. Istoricul Lukacs Jozsef a confirmat pentru ZIUA de CLUJ că din 1940-1942 cinematograful s-a numit Capitol, iar apoi, până în 1945, Regele Matia. În 1964 cinema-ul a fost demolat, după ce a funcţionat o vreme sub denumirea de Progresul.

Documentele consemnează că mulţimea de tineri români adunaţi la Corso l-a ovaţionat pe Ioan Moţa, fost preşedinte al Centrului "Petru Maior" în urmă cu 10 ani, iar apoi pe Corneliu Zelea Codreanu. La această întâlnire Octavian Stanca şi alţi vorbitori au punctat în repetate rânduri însemnătatea montării plăcuţei cu textul lui Nicolae Iorga "pe monumentul regelui maghiar de neam românesc".

Iorga, nemulţumirea că stindardul Moldovei apare închinat la picioarele regelui în grupul statuar

În studiul lui Budeancă se spune că legătura lui Nicolae Iorga cu statuia lui Matei Corvin ar fi fost următoarea: cu prilejul unei conferinţe ţinute la Universitatea din Cluj marele istoric şi-ar fi exprimat nemulţumirea că stindardul Moldovei apare închinat la picioarele regelui. Placa de bronz pe care era inscripţionat textul lui Iorga, "Biruitor pretutindeni, neînvins numai la Baia, de propriul său neam, când încerca să înving Moldova nebiruit", a fost montată în aceeaşi zi de studenţi, iar seara în centrul Clujului s-au adunat din nou tinerii români, care au intonat cântece patriotice. "[...] O parte din ei au ridicat de la debitanţii din apropiere ziarele maghiare aduse de la Budapesta, între care "Pesti Kurin", "Pesti Naplo", pe care le-au ars", se mai spune în studiul cercetătorului IICCMER. Peste noapte, studenţii au făcut de gardă în schimburi pentru ca placa să nu dispară.

Primăria a fost notificată după două zile

Cosmin Budeancă mai consemnează că exista şi la Primăria Clujului din acea vreme un demers de amplasare a textului menţionat, rămas însă nefinalizat. În adresa nr. 21.722 din 2 decembrie 1927 Primăria Cluj îi aducea, într-adevăr, la cunoştinţă autorului statuii, János Fadrusz, că mai mulţi intelectuali români din localitate cereau aplicarea acestei menţiuni pe soclul statuii. În ziua amplasării, preşedintele studenţilor clujeni, Octavian Stanca, trimite chestorului (şefului Poliţiei - n. red.) o adresă prin care îl anunţă de acţiunea întreprinsă şi îi cere "pentru prestigiul românesc" să păzească această placă "până ce primăria o va lua în primire, pentru ca să nu se atingă de ea elemente subversive".

În 12 decembrie, Primăria Cluj este notificată de aplicarea plăcii şi de faptul că se lasă în grija primăriei municipiului "să se îngrijească de bunăstarea ei şi mai ales să îngrijească ca nu cumva elemente iresponsabile să încerce să înlăture această placă". Cosmin Budeancă analizează şi contextul istoric în care s-au petrecut evenimentele din 10 decembrie, arătând că perioada era deosebit de frecventă în manifestaţii de masă cu caracter antisemit sau îndreptate împotriva Ungariei, ale cărei pretenţii revizioniste privind Transilvania erau încă vii după Primul Război Mondial. Pe 1 Decembrie 1932, cu doar câteva zile înainte de amplasarea plăcuţei, un grup de studenţi români care aniversau Marea Unire a pus un steag romnesc pe imobilul biroului de paşapoarte ungar de la Cluj, unde s-au spart două geamuri şi s-a aruncat o torţă aprinsă. Articolul documentat în arhivă a apărut în anul 2000 în revista Corviniana, nr. VI/2000, pp. 319-324.