Jocurile de noroc în rândul copiilor ajung patologice. Studiu la Cluj: un sfert dintre copii dezvoltă dependenţă

Decanul facultăţii, Călin Felezeu, dar şi decanul adjunct a Facultăţii de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj, Dafin Mureşan, se află printre vorbitori, la fel ca deputatul clujean Mircia Giurgiu sau specialistul britanic Heather Wardle şi olandezul Pieter Remmers, vicepreşedintele Asociaţiei Europene pentru Studiul Jocurilor de Noroc.

Izabela Ramona Todiriţă, vicepreşedintele Asociaţiei pentru Studiul Jocurilor de Noroc din România, spune că situaţia este gravă: unul din patru elevi chestionaţi în Ardeal a dezvoltat afinităţi pentru jocul problematic sau chiar patologic. "E foarte mult", spune ea.

Preşedintele asociaţiei este psihiatru clujean Viorel Lupu, care, împreună cu Todiriţă, a realizat anul trecut un studiu în şcoli, pe eşantioane de tineri între 11 şi 18 ani, în total peste 1.000 de persoane. Rezultatul - 3,48% au dezvoltat dependenţe patologice de jocuri de noroc şi alţi 23% riscă să ajungă în aceeaşi situaţie.

"Nu mai frecventează şcoala şi stau în faţa calculatorului, fac pariuri, joacă poker pe internet cu cardul părinţilor", explică Todiriţă pentru ziuadecj.ro. Ea spune că psihologii vor să introducă în şcoli metode de prevenţie pentru jucători la nivel problematic, cu risc mare de a dezvolta joc patologic. „Când se ajunge acolo lucrurile degenerează şi se ajunge chiar la suicid", spune ea. În această situaţie se află 23% dintre cei chestionaţi.

Explicaţia este că părinţii lucrează mult, spune Todiriţă. "Părinţii lucrează mult iar copiii rămân în faţa calculatorului. Când sunt micuţi sunt felicitaţi că se joacă pe calculator şi-l mânuiesc bine. Ştiu să tasteze litere de la 3-4 ani. Apoi descoperă jocurile. Unii sunt vulnerabili la jocurile de noroc. Părinţii sunt ocupaţi şi poate nici nu se pricep", spune ea. Şi copiii cu părinţi divorţaţi sau cei care au fost abuzaţi sunt cei mai predispuşi să cadă în patima jocurilor de noroc, a mai avertizat psihologul.