La Cluj, 37 de şcoli au fost retrocedate sau revendicate în ultimii ani VIDEO
- Scris de REALITATEA TV Cluj
- 19 Apr 2013, 19:34
- Eveniment
- Ascultă știrea

O statistică a Inspectoratului Şcolar Cluj arată că 37 de şcoli şi grădiniţe din judeţ au fost retrocedate sau sunt revendicate de foştii proprietari în ultimii ani. În Cluj-Napoca, cea mai mare parte a clădirilor în care funţionează şcolile din zona centrală au fost revendicate de reprezentanţi ai bisericilor.
"Din păcate, n-avem o situaţie foarte bună. Foarte multe dintre unităţile de învăţământ din zona centrală sunt revendicate, o parte dintre ele au fost deja cedate proprietarilor, altele sunt în faze diferite ale proceselor şi vom ajunge în zona centrală a municipiului Cluj-Napoca cu foarte puţine spaţii de învăţământ care să mai poată fi folosite", a declarat Valentin Cuibus, inspector şcolar general ISJ Cluj.
Conducerea ISJ Cluj consideră că proiectul de lege privind restituirea imobilelor naţionalizate ar fi trebuit să conţină un articol prin care să se renunţe la retrocedările în natură în cazul imobilelor în care funcţionează şcoli sau spitale.
"E foarte bine să fie mărit termenul de la cinci la zece ani. După părerea mea ar fi trebuit găsită o variantă prin care unităţile de învăţământ şi spitalele să nu mai fie retrocedate în natură, să se găsească altă soluţie că e vorba de fonduri, de anumite variante de plată", a mai spus Cuibus.
Clădirea Liceului de Protecţia Mediului din Cluj a fost retrocedat Eparhiei Reformate în 2011, iar din toamnă va fi comasat cu Liceul de Construcţii Anghel Saligny. Directoarea şcolii regretă că proiectul de lege privind restituirea imobilelor naţionalizate a venit prea târziu pentru şcoala pe care o conduce.
"Mi se pare o idee foarte bună. Îmi pare rău că n-a venit mai devreme, pentru noi poate prea târziu, dar nu ştiu dacă noi vom mai face obiectul acestei reglementări care s-ar putea să fie benefică şi sper să fie benefică pentru multe instituţii", a declarat Livia Ardelean, director Liceul Protecţia Mediului.
De-a lungul timpului, la Liceul de Protecţia Mediului s-au făcut investiţii de 800.000 de lei, astfel încât să poată primi autorizaţia sanitară de funcţionare.
"Primăria a investit în continuare în 2012, s-a făcut o parte din faţadă, s-a realizat lucrări de investiţii la instalaţia electrică. Dacă nu era întreţinută clădirea acum era aproape o ruină", a mai spus Livia Ardelean.
În locul Liceului de Protecţia Mediului, anul viitor va funcţiona o structură a Liceului Reformat. O situaţie similară a avut loc în anul 2010, când Liceul de Muzică a trebuit să se mute din centrul Clujului după 60 de ani de funcţionare, după ce clădirea în care funcţiona a fost retrocedată Ordinului Franciscanilor din România. Liceul de Muzică s-a mutat în clădirea fostului Liceul Unirea, care a fost comasat cu Liceul "Alexandru Borza."
Şi prima şcoală românească existentă la Cluj-Napoca, înfiinţată în 1853, va fi nevoită să se mute începând din anul şcolar 2014-2015. Şcoala Bob a fost retrocedată Bisericii Romano-Catolice în anul 2010, iar primăria plăteşte foştilor proprietari o chirie de 3.400 de lei lunar. Elevii de la Şcoala Bob vor fi mutaţi într-o clădire a Liceului Economic Iulian Pop, care stă nefolosit de mai mulţi ani şi care se află pe strada Memorandumului din centrul Clujului.
Cel mai recent caz de retrocedare este cel al Liceului Apaczai Janos Csere care a fost retrocedat în urmă cu câteva luni tot către Episcopia Reformată din Ardeal.
"Clădirea liceului Apaczai s-a retrocedat în noiembrie, există o decizie finală a curţii supreme şi de atunci nu s-a finalizat punerea în posesie a bisericii, în speţă Eparhia Reformată din Ardeal", a declarat Voros Istvan, director Liceul Apaczai.
Conducerea Bisericii Reformate urmează să negocieze cu Primăria chiria pentru omobilul în care funcţionează liceul Apaczai.
"Am discutat cu primăria şi cu conducerea Episcopiei Reformate şi pot să vă spun că domnul episcop ne-a confirmat că doreşte ca în continuare să funcţioneze în clădire şcoala. Din acest punct de vedre doreşte să se semneze un contract de închiriere cu Primăria", a mai spus Voros Istvan.
Reporter: Cristina Pîrvu
Imagine: Călin Fedeleş