Lift-bijuterie de mai bine de un secol în clădirea UBB

Maşinăria are aproape 100 de ani, dar încă funcţionează fără probleme. Mai exact, vechiul lift a fost construit în perioada 1903-1906, în vremea când Clujul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar.

Motivul este unul foarte actual. "Nu era nici atunci un lucru obişnuit să amplasezi lift într-o clădire care nu are nici măcar patru etaje, dar s-au gândit să înlesnească accesul la etajele superioare profesorilor cu dizabilităţi", explică Tudor Cristian, director tehnic al universităţii între anii 1970 şi 2006. "Liftul a fost montat atunci când s-a construit clădirea şi a fost fabricat de o firmă vieneză. Nu cred că mai există aşa ceva la Cluj", a apreciat fostul director.

Intrarea în lift se face prin partea dreaptă, în spatele chioşcului cu publicaţii şi papetărie din holul sediului Universităţii Babeş-Bolyai (UBB). O uşă cu clanţă specială le "ascunde" pe cele ale liftului propriu-zis, din lemn, elegante, care se deschid în lateral. Imediat după închiderea lor ai senzaţia că vei ajunge în alt timp. Cabina păstrează încă eleganţa imperială a epocii, de la spaţiul generos la intarsiile spendide de lemn sau cele două oglinzi care o împodobesc. Butonaşele metalice pornesc mecanismul care ridică toată cabina rapid, cu un zgomot adânc, pregătindu-se parcă să îşi trimită pasagerii în anii de dinaintea Primului Război Mondial, în care liftul universităţii era o minune a tehnologiei şi nu oricine se putea lăuda că a mers cu aşa ceva. Zgomotul sec de la oprire te readuce însă cu picioarele pe pământ şi te trezeşti iar în sediul UBB din zilele noastre, monumental şi impunător, văduvit însă de forfotă academică în perioada vacanţei.

Cu toate acestea, bijuteria din sediul universităţii nu a fost prea des cercetată de-a lungul anilor. "Şi acum, ca şi la începuturi, liftul e folosit de cadrele didactice mai în etate sau cu dizabilităţi. Nu se pune problema să fie pus la dispoziţia studenţilor, oameni cu vârste între 19 şi 25 de ani, pentru care ar trebui să fie floare la ureche să urce două etaje", a precizat Cristian. Informaţia este confirmată şi de către unul dintre portarii clădirii, care spune că "liftul e pentru profesorii cu probleme. Nu îl închidem cu cheia, dar nici nu lăsăm pe oricine să îl folosească". "Am fost prezent şi la vizite importante, chiar şi Ceauşescu a vizitat Universitatea, dar nu a intrat în lift, avea nevoie de baia de mulţime", a punctat fostul director tehnic al instituţiei. Nici rectorii UBB nu folosesc maşinăria. "Cred că nici domnul Marga nu a fost vreodată cu liftul, e cunoscut ca o persoană sportivă, probabil ajunge la etajul 2 înaintea liftului", este de părere Tudor Cristian.

Deşi are aceleaşi componente cu care funcţiona la inaugurare, liftul de la UBB nu a creat niciodată probleme, şi asta pentru că a fost realizat "în vremuri în care se construiau lucruri trainice", în opinia fostului director tehnic. "E o bijuterie, un lucru de valoare, însă nu s-a gândit nimeni să facă un obiectiv demn de a fi vizitat", a mai spus Cristian.