Lotul "ţeparilor" care au golit conturile vesticilor rămâne în arest

Tribunalul Cluj a respins în această săptămână recursul făcut de P.R.A., Marius Darius Băla (din Cluj-Napoca), Marius Costel Ştefan, Alin Călin Ungar, Emanuel Chiriţă şi Vasile Scăunaş, toţi arestaţi în 19 octombrie de Judecătoria Cluj-Napoca sub acuzaţia de fraude informatice. În 7 noiembrie, aceeaşi instanţă a dispus prelungirea arestului în cazul celor şase inculpaţi, unul dintre aceştia, Vasile Scăunaş, beneficiind de un tratament mai blând pentru că a colaborat cu anchetatorii şi a dat declaraţii sincere. Acesta a fost singurul care a primit de la bun început mandate de arestare pentru 20 de zile, iar prelungirea arestului în cazul său s-a dispus tot pentru aceeaşi perioadă de timp.

Liderul grupării infracţionale, potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), este P.R.A.. Tânărul este acuzat că a creat pagini false de internet, el fiind, potrivit procurorilor DIICOT, cel care s-a implicat cel mai mult în obţinerea datelor rezultate din phishing şi în realizarea tranzacţiilor frauduloase. "În jurul acestui inculpat s-a structurat practic restul grupării din care se disting persoanele din Cluj, cele din Bucureşti şi inculpatul Ungar Alin Călin, care are o situaţie mai deosebită. Rolul inculpatului Ungar, cetăţean român cu domiciliul în străinătate, a fost destul de important întrucât acesta a realizat atât activitatea de dispunere de transferuri frauduloase, cât şi de ridicare de numerar, aflându-se în ţări străine, Germania, Austria, şi nu numai", se arată într-un document al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Procurorul DIICOT a mai arătat în faţa instanţei că Mihai Darius Băla, un tânăr clujean, era mâna dreaptă a lui P.R.A.. Pe de altă parte, Marius Costel Ştefan coordona "săgeţile" din Bucureşti, acesta ajungând în scurt timp din "săgeată" la rolul de a racola noi membri pentru gruparea infracţională. "Săgeţile" sunt persoane interpuse care dispun transferul banilor mai departe, spre alte "săgeţi" din România, pentru ca apoi sumele să ajungă în conturile membrilor importanţi ai grupării.

Cum operau

Cei şase inculpaţi sunt acuzaţi de DIICOT că au falsificat pagini de internet ale unor instituţii bancare ori ale Paypal, Ebay şi altele pe care le-au trimis prin spam unor persoane din Germania, Franţa, Austria, Elveţia, Finlanda, Suedia, Danemarca şi Australia. Astfel, aceştia aflau datele de identificare ale instrumentelor de plată ale victimelor, fiind vorba de coduri PIN. Anchetatorii mai arată că majoritatea operaţiunilor de transfer a banilor se făceau prin Western Union către aşa-numitele "săgeţi" din Italia sau Spania, iar aceste persoane neidentificate încă dispuneau transferul fondurilor mai departe, spre "săgeţi" din România, după care banii ajungeau la inculpaţi. Prejudiciul dovedit ar fi, în acest stadiu al cercetărilor, de peste 100.000 de euro, spun procurorii DIICOT, însă suma ar putea creşte după extinderea anchetei. Singurul inculpat care a dat declaraţii în faţa instanţei, Vasile Scăunaş, a spus că în doar câteva luni din acest an a ridicat suma de 400.000 de euro.

Niciunul dintre cei acuzaţi nu este angajat şi nu a putut face dovada realizării unor venituri constante în mod licit. Această situaţie i-ar predispune pe cei şase tineri la continuarea activităţii infracţionale pentru a câştiga bani, cred judecătorii care au decis să îi ţină în arest pe parcursul cercetării penale.