"Luaţi Continentalul înapoi!"

Celebrul arhitect bucureştean Şerban Sturdza militează pentru reintrarea în patrimoniul public a fostului hotel, abandonat acum în centrul Clujului. Nu cu orice preţ şi nu în orice fel.

Şerban Sturdza susţine că pentru Continental este nevoie de un studiu de rentabilitate şi de invitarea de către primăria clujeană a celor mai mari specialişti din Europa în clădirile de patrimoniu istoric. Arhitectul bucureştean a participat la un seminar pe această temă la Cluj.

De când nu aţi mai fost în Cluj? Cum vi se pare oraşul?
Cam de multă vreme, aş zice. Sper ca pentru hotelul de aici, din colţ, să găsească o soluţie domnul primar. Tare mult mi-aş dori asta. După ce aţi reuşit în ultimii ani cu străduţele din centru - chiar dacă proiectul încă nu e terminat - ar fi un pas foarte serios şi foarte bine făcut.

Şi ce-ar trebui să fie acolo? Un hotel, un centru cultural, un centru de evenimente?
E o chestiune de rentabilitate şi de reciclare. Aşa cum orice casă veche poate fi reciclată, o analiză, un diagnostic este primul punct lucru care trebuie să se facă. Amplasamentul şi prestigul casei mă fac să cred că va fi găsită o soluţie care să nu strice nici contextul, nici spaţiul exterior, nici curtea. Apoi, trebuie să existe o soluţie pentru a rentabiliza casa, în raport cu numărul de camere de acolo. Investiţia trebuie să fie amortizată şi nu să devină o povară pentru investitor. Analiza preliminară va fi foarte importantă şi aş recomanda-o.

De câţi bani e nevoie pentru renovare?
Dacă un calcul de rentabilitate e bine făcut, chiar banii sunt mulţi, aceştia merită să fie daţi. Clujul nu va da înapoi, are o dinamică bună de dezvoltare. Nu se poate ca, dacă există un proiect bun, să nu reuşească. Se pune întrebarea cum poţi să faci o evaluare corectă a patrimoniului, iar românii încă nu sunt pregătiţi pentru aşa ceva. Eu n-aş ezita să invit aici specialiştii cei mai mari din Europa. De exemplu, există în cultura olandeză o cunoaştere a domeniului monumentelor istorice, ei sunt foarte atenţi la acest aspect. Va trebuie să fie lansată tema acesta, apoi să fie făcută o ofertă publică, iar primul criteriu să fie competenţa şi nu preţul.

Ce aţi remarcat în ultimii ani la Cluj?
Am avut mari emoţii cu stadionul, dar a ieşit bine. E un bun pas de cooperare dintre arhitectură şi peisaj.

Mai greu e cu administrarea lui. Arhitecţii se plâng că stadionul nu este iluminat şi pe timpul nopţii, aşa cum era prevăzut.
Când am fost eu acolo, am fost şi pe şantier, am avut şi discuţii, şi mi s-a părut că e bine. Aşteptăm să vedem ce va fi cu Filarmonica, îmi pun speranţe în viitorul Muzeu Etnografic, care are şanse să se dezvolte, cu condiţia să aibă o viziune urbanistică deschisă.

Cum vedeţi amplasarea mallurilor la extremităţile oraşului? Mulţi se plâng că au omorât comerţul în centru. Există o soluţie pentru revigorarea părţii centrale, comerciale?
E o boală românească pe care o observ şi eu. Există politici specifice, aplicate şi iniţiativelor mici, minore la prima vedere. Fabrica de Pensule nu va fi niciodată la mall. Primăria trebuie să aibă o concepţie practică despre investiţii şi despre dezvoltarea durabilă. Avantajele mallului pe termen lung sunt minore. Constat că suntem din nou în urma evenimentelor: americanii, cei care care au inventat mallul, se gândesc în ultimii 10 ani la alte variante, vin mai aproape de oraş. Mallul care acaparează tot e o mare pierdere, pe care noi încă nu o realizăm. Capsularea această e absurdă. Mallul acaparează tot, iar oraşul sărăceşte.

Ce s-ar putea face cu centrul, ca să se dinamizeze?
Dacă aş fi cadru decizional, aş propune o mult mai mare participare a publicului. Dacă ai o afacere, cât de mică, să-ţi ofer nu numai acel spaţiu, ci şi un regulament de folosire, aşa încât aş ajuta persoana, iar prin aceasta, spaţiul. Sunt oameni care pot să ducă la bun sfârşit astfel de întreprindere. Să ştii să revigorezi un centru de oraş e o datorie. Confortul urban e dat de suma satisfacţiilor oamenilor.

Aici zona universitară e dispersată. Cum ar fi un campus amplasat în afara oraşului?
Clujul e bine din acest punct de vedere, ca dispersie, cantitate. Ar trebui apreciate şi valorile. Oraşul are nişte realităţi profunde care sunt stabile, iar aici mă întorc din nou la povestea cu străduţele închise traficului. E o descoperire pe care am făcut-o umblând singur prin Cluj.

Ar trebui închis traficului auto centrul istoric?
Orice lucru de acest gen trebuie încercat. E clar că nu va avea succes din prima zi, pentru că nu eşti obişnuit, dar lumea trebuie să redescopere zona istorică. În România, oamenii nu au luat încă în posesie zonele istorice. Nu multă lume stă sâmbătă să bea o cafea în balcon. Dacă de trei ori mai multă lume ar face, atunci şi confortul ar fi mai mare.

Cât de mult îi afectează criza pe arhitecţi?
Foarte tare, mai ales pe cei tineri. Criza provoacă reacţii de supravieţuire, iar atunci se fac mari porcării, invocându-se acest lucru, nu mai contează consecinţele. Totuşi, unii arhitecţi ies din criză mai bine formaţi ca personalităţi.

Cine să dea asemnalul ieşirii din criză? Statul sau mediul privat?
Eu n-am încredere în stat, sunt dezamăgit. Statul nu ţine cont de aceşti oameni, care sunt realmente interesaţi, preocupaţi. Nu statul va da soluţia.

Şerban Sturdza

A absolvit în 1971 Institul de Arhitectură Ion Mincu din capitală, după care a activat ca arhitect în oraşele Timişoara şi Bucureşti. Timp de opt ani a fost preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România (2002-2010), iar vreme de patru ani, preşedinte al Uniunii Arhitecţilor din România (1999-2002). Este vicepreşedinte al fundaţiei Pro Patrimonio. A avut proiecte în cadrul bienalelor şi expoziţiilor din New York, Veneţia, Tjen-Hon, Salonic, Budapesta şi proiecte la Berlin şi Madrid.


Au disecat patrimoniul Transilvaniei

Fundaţia Transsylvania Nostra şi Asociaţia Restauratorilor de Monumente Istorice din Transilvania au organizat la finele săptămânii trecute două evenimente dedicate protecţiei patrimoniului construit. Tematica acestei ediţii a fost „Protecţia structurilor portante istorice şi societatea". Programul a cuprins prelegeri legate de pretenţiile societăţii faţă de protecţia structurilor şi o excursie de studiu la Cetatea Károlyi din Ardud, la Castelul Károlyi din Carei şi la Centrul Militar din Zalău. Proiectul este finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Comenteaza