Marian Iancu, condamnat la 10 ani de detenţie în dosarul Rafo
Decizia tribunalului poate fi constestată la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de zece zile.
Trimişi în judecată de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în anul 2005, Alexandru Marian Iancu, Constantin Mărgărit, Octavian Iancu, Gheorghiţă Iancu, Marius Turică, Silviu Neacşu, Akaroglu Cuneyt, Elenkalan Hayrettin şi Basaran Kadri Mazhar au fost judecaţi pentru evaziune fiscală, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi spălare de bani.
Luni, Tribunalul Bucureşti, după patru termene de amânare a sentinţei, a decis condamnarea lui Alexandru Marian Iancu la zece ani pentru asociere în vederea comiterii de infracţiuni, nouă ani pentru spălarea banilor şi la opt ani de închisoare pentru evaziune fiscală în formă continuată.
În baza art. 334 Cod procedură penală (Cpp), instanţa schimbă încadrarea juridică din art. 323 alin. 1) şi 2) C.p., în art. 323 alin. 1) şi 2) Cp cu aplic. art. 13 Cp. Astfel, îl condamnă pe inculpatul Marian Iancu la pedeapsa închisorii de 10 ani pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
În baza art. 23 lit.a din Legea 656/2002 cu aplic. art. 41 al. 2 Cp, art.13 Cp, Tribunalul îl condamnă pe Marian Iancu la pedeapsa închisorii de nouă ani pentru spălare de bani în formă continuată.
În baza art. 33 lit. a) Cp, contopeşte pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, inculpatul urmând să execute 10 ani închisoare.
În baza art. 65 Cod penal, instanţa i-a interzis lui Marian Iancu dreptul de a deţine calitatea de administrator al unei societăţi comerciale (prevăzut de art. 64 alin. 1, lit. a teza a II-a, lit. b) şi c), timp de şapte ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În ceea ce îl priveşte pe Constantin Mărgărit, Tribunalul Capitalei a decis schimbarea încadrării juridice - din art. 11 lit. c) din Legea 161/2003 cu aplic. art. 13 Cp şi art. 41 alin. 2) Cp, în art. 11 alin. 1) lit. c) din Legea 87/1994, cu aplic. art. 41 alin. 2) şi art. 13 Cp -, condamnându-l la şapte ani, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.
Totodată, instanţa l-a condamnat pe Mărgărit la nouă ani de detenţie pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi la opt ani pentru spălare de bani în formă continuată. În baza art. 33 lit. a) Cp, instanţa contopeşte pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute nouă ani de închisoare
Instanţa îi interzice lui Mărgărit dreptul de a deţine calitatea de administrator al unei societăţi comerciale timp de şase ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante de nouă ani închisoare.
De asemenea, prin aceeaşi decizie, Tribunalul Bucureşti a decis că - în baza art.11 pct. 2) lit. b) Cpp rapoprtat la art. 10 alin. 1) lit. g) Cpp - încetează procesul penal faţă de inculpatul Octavian Iancu sub aspectul infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată prev. de art. 13 din Legea 87/1994 cu aplic. art. 13 C.p. şi art. 41 alin. 2) Cp, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale. Instanţa ia act că inculpatul a învederat că nu solicită continuarea procesului penal, potrivit art. 13 Cpp, sub aspectul acestei infracţiuni.
Totodată, instanţa - în baza art. 334 Cpp, schimbă încadrarea juridică din art. 323 alin. 1) şi 2) Cp, în art. 323 alin. 1) şi 2) Cp cu aplic. art. 13 Cp. În baza art. 323 alin. 1) şi 2) Cp cu aplic. art. 13 Cp - şi îl condamnă pe inculpatul Octavian Iancu la pedeapsa închisorii de nouă ani pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
În baza art. 23 lit.a din Legea 656/2002 cu aplicarea articolului 41 al. 2 Cp, art.13 Cp, Tribunalul îl condamnă pe inculpatul Octavian Iancu la pedeapsa închisorii de opt ani pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în formă continuată.
Instanţa contopeşte pedepsele, Octavia Iancu (fratele lui Marian Iancu) urmând să execute nouă ani de închisoare, interzicându-i dreptul de a deţine timp de şase ani calitatea de administrator al unei societăţi comerciale din momentul rămânerii definitive a prezentei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante de nouă ani închisoare.
În cazul inculpatului Elenkalan Hayrettin, instanţa arată că încetează procesul penal faţă de el, pentru complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, însă îl condamnă la şapte ani pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi la şase ani pentru spălare de bani în formă continuată.
Elenkalan Hayrettin va executa pedeapsa cea mai mare, respectiv şapte ani de detenţie, fiindu-i interzis dreptul de a deţine calitatea de administrator al unei societăţi comerciale timp de patru ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
Şi în cazul inculpatului Marius Turică, instanţa constată încetarea procesului penal faţă de el, sub aspectul infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
Tribunalul îl condamnă pe Turică la şapte ani de închisoare pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi la şase ani pentru spălare de bani în formă continuată.
Instanţa contopeşte pedepsele, inculpatul urmând să execute şapte ani de închisoare, fiindu-i interzis dreptul de a deţine calitatea de administrator al unei societăţi comerciale timp de patru ani de la executarea pedepsei principale.
Perioada în care a stat în arest prevetiv, respectiv din 3 august 2009, până în 30 aprilie 2010, instanţa i-o scade din pedeapsă.
Faţă de inculpatul Gheorghiţă Iancu, instanţa constată încetarea procesului penal pentru complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, ca urmare a intervenirii prescripţiei.
Tribunalul însă îl condamnată pe Gheorghiţă Iancu la şapte ani de închisoare pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi la şase ani pentru spălare de bani în formă continuată. Instanţa contopeşte pedepsele, inculpatul urmând să execute şapte ani de închisoare.
Lui Gheorghiţă Iancu îi este interzis de instanţă, timp de patru ani, dreptul de a deţine calitatea de administrator al unei societăţi comerciale.
În baza articolului 88 Cpp, instanţa deduce din pedeapsa rezultantă aplicată, durata reţinerii şi arestării preventive de la 7 noiembrie 2008, la 7 mai 2009, inclusiv, luând act de faptul că Gheorghiţă Iancu a fost eliberarea provizoriu pe cauţiune.
Alex Martin (Akaroglu Cuneyt) a fost condamnat la cinci ani, pentru complicitate la evaziune fiscală în formă continuată. În baza art. 334 Cpp, instanţa schimbă încadrarea juridică din art. 323 alin. 1) şi 2) Cp, în art. 7 din Legea 39/2003, aplicându-i lui Alex Martin o pedeapsă de şapte ani de detenţie.
Totodată, în baza art. 23 lit.a din Legea 656/2002 cu aplic. art. 41 al. 2 Cp, art.13 Cp - instanţa îl condamnă pe inculpatul Alex Martin la pedeapsa închisorii de şase ani pentru spălare de bani în formă continuată.
Instanţa contopeşte pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute şapte ani de închisoare. Totodată, îi este interzis dreptul de a deţine calitatea de administrator al unei societăţi comerciale timp de patru ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În cazul lui Silviu George Neacşu, Tribunalul Bucureşti constată încetarea procesului penal faţă de el, pentru complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
Totuşi, instanţa îl condamnă pe Neacşu la doi ani şi nouă luni pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, aceeaşi pedeapsă fiindu-i aplicată şi pentru spălare de bani în formă continuată.
Şi lui Neacşu îi este interzis dreptul de a deţine calitatea de administrator al unei societăţi comerciale, timp de doi ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
Instanţa contopeşte pedepsele stabilite, aplicând un spor de pedeapsă de trei luni, astfel că Neacşu urmează să execute trei ani de închisoare. Însă, tribunalul suspendă sub supraveghere executarea pedepsei rezultante aplicate în cazul acestui inculpat pe durata unui termen de încercare de opt ani
Pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, în cazul lui Neacşu pedepsele accesorii se suspendă, instanţa luând act că inculpatul a fost arestat preventiv de la 27 iulie 2005, la 17 august 2005, inclusiv.
Acuzaţiile în acest proces - început în urmă cu cinci ani - au fost formulate în baza concluziilor din procesul-verbal întocmit de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Ministerul Finanţelor Publice. Potrivit acestui act, Kadri Mazhar Basaran, Mărgărit Constantin şi Octavian Iancu (administratori la firmei VGB Impex SRL, în 2000-2004), împreună cu Alexandru Marian Iancu (coordonator la nivelul acestei societăţi) au prejudiciat bugetul de stat prin neplata impozitului pe profit de 806,2 miliarde lei şi prin TVA nelegal dedus de 550, 3 miliarde, rezultînd un prejudiciu total de 1.356,5 miliarde de lei vechi.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au stabilit, în 2005, că Mărgărit Constantin, Octavian Iancu, Basaran Kadri Maznar, Akaroglu Cuneyit, Elenkalan Hazrettin, Alexandru Marian Iancu (preşedinte al Consiliului de Administraţie al Balkan Petroleum, firmă controlată de VGB Impex, şi preşedinte al clubului Poli Timişoara), Silviu Neacşu, Gheorghiţă Iancu şi Marius Turică au derulat activităţi comerciale ilicite în care ar fi fost implicate grupul de firme VGB - rafinăria Rafo - societatea Tender SA - Carom SA.
Anchetatorii au stabilit că membrii grupării constituite pentru săvârşirea de infracţiuni, al cărui scop era spălarea banilor proveniţi din comiterea anumitor infracţiuni economice. Grupul alcătuit din cele nouă persoane au uzat în activitatea lui de SC VGB Impex SRL, SC Dinamic Auto SRL, SC Klass Petrol SRL, SC Best Auto SRL, SC BE-COM-BE SRL, SC Star Com Oil SRL şi SC Test Petrol SRL.
Constantin Mărgărit, Octavian Iancu şi Alexandru Marian Iancu au fost arestaţi în seara de 14 februarie 2005, ei fiind eliberaţi în acelaşi an, la 24 iunie, de către Curtea de Apel Bucureşti, care a apreciat că cei trei pot fi cercetaţi de procurori în stare de libertate.
