Video Musafiri la Cluj-Napoca: doi castori la Someş. Ce ar putea face autoritățile ca animalele să rămână în oraș

Musafiri la Cluj-Napoca: doi castori la Someş. Ce ar putea face autoritățile ca animalele să rămână în oraș

Tibor Hartel, ecolog UBB, arată în ce constă provocarile venirii castorului in mediul urban. Castorii deocamdată explorează, dar ar putea ramane daca Primaria accepta propunerile SOS de a crea la Someș, nu doar in Parcul Est sau in Padurea Hoia, arii naturale protejate la nivel (peri)urban, de pildă între Florești și Cluj, în apropiere de compania de apă sau între Cluj si Apahida, unde apare un braț nou al Someșului în urma canalizării râului pentru a mări pista aeroportului:

"Castorul este considerat inginer ecosistemic pentru că este capabil să facă modificări majore în natură prin barajele construite. Asta implică deci nu doar „tăierea arborilor” (crângul a fost descoperit de castor înaintea omului!) ci și inundarea unor zone de-a lungul apelor curgătoare. Aceste activități schimbări au o serie de efecte benefice asupra contextului ecosistemic și de mediu: crește cantitatea de apă din sol (la nivel de peisaj chiar), ochiurile de apă create devin atractive pentru multe alte specii, inclusiv rare - castorul poate contribui la persistența acestora la nivel local și la nivel de peisaj. Deci dacă este importantă conservarea naturii, castorul este manager perfect şi natural la locul lui pentru asta.

Dar activitatea castorului este percepută și în mod negativ de către persoanele care dețin terenuri inundate (care ar fi putut folosite de exemplu pentru agricultură sau alte scopuri în zone [peri]urbane) sau care se trezesc cu arborii „tăiați” de castor. Cercetarea studentei mele Kinga Kelemen -Carpații Estici- arată că chiar și persoanele care suferă pierderi economice după castor pot admite efectele benefice ale castorului asupra ecosistemelor și admit că acest animal poate lărgi opțiunile socio-economice ale societății (de exemplu prin ecoturism, educație, protejarea naturii). Dar totuși se confruntă cu realitatea pierderilor: teren inundat, arbori afectați. Aceste persoane stau între castor și lege, sau ciocan și nicovală. Specie protejată reintrodusă față de care avem obligații morale și legale să o protejăm pe de o parte, iar pe de altă parte realitatea pierderilor.
Revenirea castorului în Cluj şi stabilirea (eventuală a) unei populații reprezintă provocări pe axa celor amintite mai sus. Cuvântul cheie este guvernarea şi în acest caz. Spații special alocate pentru castor (şi implicit natură), compensarea pierderilor, educație, rute ecoturistice educaționale urbane.

În cazul oraşului Cluj şi periurban aşa cum ştiu nu există castor stabilit cu activitatea de "inginerie" sus-menționată. Exemplarele se extind, "explorează", încearcă (se văd semnele pe arbori) dar nu au făcut baraje/captări de apă. Exemplarele din oraş pot fi prinse şi eliberate în zone optime ecologic şi cultural, unde activitatea lor nu este percepută ca dăunătoare. Poate asta ar fi cea mai simplă soluție care să fie fair şi pentru castor. Şi empatie."

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Etichete
Comenteaza