Video Foto Musai, măcar o dată-n viaţă, să mergi la Târgul de la Fechetău (Negreni)

Tradiționalul “Târg de la Fechetău”, aşa cum mai este cunoscut Târgul de toamnă de la Negreni, îi musai să fie inclus pe “To do list” în România, fie că vorbim despre români sau despre turişti străini.

De ce? Pentru că vorbim despre cea mai mare piaţă de vechituri din sud-estul Europei,  un “wonderland” al tuturor nimicurilor şi, în acelaşi timp, al tuturor comorilor. Cum aşa? Ia gândeşte-te la un obiect, oricare de pe lumea asta. Vechi sau nou. Primul care-ţi vine în minte. Gata? Ei bine, îţi garantez că îl vei găsi la piaţa ce se-ntinde de-a valma pe malurile Crişului Repede. Tot nu te-am convins?

E un adevărat experiment social. Bunica, rumenă-n obraji şi mândră-n portu’ tradiţional brodat de mână cu flori mici şi viu colorate, e vecină de târg cu-un bărbat zdravăn şi scump la vorbă, ce vinde mobilă nobilă şi care miroase clienţii ce merită osteneala negoţului de la o poştă. Vizavi, pe lângă un munte de haine, mişună o familie de şase inşi. De la mic la mare. Tata fumează, copiii încearcă să-şi dreagă plictiseala pe Facebook, iar mama, cu un zâmbet din colţul căruia se mijeşte o măsea de argint, complimentează şmechereşte domnişoarele: “Vecinu’, laşi fata la oglindă? Să vadă ce bine-i şade. Mai ia o pereche că facem reducere. 60!”.

Adulmecă nehotărârea, semn că face de ani buni piaţă, şi vine cu o ultimă ofertă: “40!”. Să nu-l trecem cu vederea pe domnul scund şi plin de veselie ce vinde o alăturare de tablouri cu dedicaţie pentru referendumul ce tocmai a trecut: două icoane lângă un Eros şi o zeiţă abanos, încătuşaţi într-o îmbrăţişare... nud. “E genial, nu? Sau de neconceput? Vrei două crucifixuri?” , spune uitându-se drept în ochii tăi şi e greu să te dumireşti dacă vorbeşte serios ori glumeşte.

Mai este şi o doamnă ce oboseşte de la atâta gestiulat. Vinde multe şi mărunte, de la cărţi pentru copii, la ustensile de bucătărie, dar nu ştie o boabă de română. Rupe două treci cuvinte în engleză. Noroc că preţurile de la Negreni se pot exprima pe degetele de la o mână. A venit tocmai din Ungaria, precum alţi colegi de târg, iar unii au bătut cale şi mai lungă: din Germania, Cehia, Polonia. Mai sunt şi montaniarzii care s-au apucat de afaceri cu haine de profil, cumpărate de la reduceri din America. Îşi cunosc marfa şi ţin la preţuri, dar calitatea este peste ce se găseşte în mall-urile din clujene, iar pasionaţii se conformează.

De sub deal se aude un tulnic. O fetiţă roz-bombon, de la cordeluţă şi până la şireturi, râde cu compostorii, singurii dinţi rămaşi în partea de sus a gurii. Pe lângă ea trece neimpresionată o gaşcă de Converşi, cu tatuaje, ochelari de soare şi freze curcubeu. Pentru câteva secunde, forfota este acoperită de şuieratul trenului, ce trece la viteză de mocăniţă prin mijlocul târgului. Click-uri în rafală se aud din spatele obiectivelor profesioniste. Târgul de la Negreni ajunge în era digitală, pe Instagram.

“Sora mea, tu ştii ce e aici? Ţi-am găsit nişte bocanci, nu ştiu să zic dacă sunt de piele, da’ cere 100 de lei. Fac poză şi îţi trimit pe Facebook”, spune cu ton ridicat o tipă machiată-n tendinţe. Însă e acoperită rapid de o piesă populară maghiară şi de trăncănitul a doi bărbaţi, ce dansează luaţi de după cap, la scurt timp după lăsarea serii, când gradele din termometre scad mai repede decât poate să-şi facă update aplicaţia de vreme de pe smartphone.

Fâşii imense de plastic acoperă, rând pe rând, tarabele cu mărfuri şi lumea migrează spre “food-court-uri”. Micii, cefele şi frigăruile sfârâie pe grătar. Sărmăluţele se odihnesc lângă mămăligă, iar printre aburii de ceaun se ivesc tocănuri de miel, gulaşuri, varză călită cu costiţă şi nelipsita fasole cu ciolan. Cam 20-30 de lei porţia, fără ardeii iuţi sau gogonele murate, dar nu la gramajul zgârcit de mall.

Lângă, o bere Csiki Sor sau o cinzeacă. În-ghi-ţi-tu-ri-le sacadează pe ritm de manea. Dintr-un difuzor ce pâlpâie ca o instalaţie de pom de Crăciun, o voce răguşită explică faptul că “nu deschide nicicând o carte, de frică să citească povestea tristă a iubirii trăite”. Privile confuze ale mesenilor îi conving pe DJ-ii de ocazie, nişte puşti iuţi de degete de 12-15 ani, să treacă la un repertoriu mai pe sufletul ardeleanului, cu mândra ce-l aşteaptă-n prag. La desert, porumb fiert, langoş cu brânză, smântână şi mujdei şi Kurtos Kalacs. Între 6 şi 12 lei. Pentru grupa mica, turtă dulce.

Mai trebuie să ştii că Târgul de la Negreni are şi o parte de piaţă cu lucruri noi. Cam ce găseşti şi în Piaţa Mărăşti, Obor, etc. Mare atenţie însă la mărimea la chiloţi! Produsele odată cumpărate, nu se schimbă. Explică stingher faţă de subiect un domn, dar este păţit. Cere 6 lei pentru toate modelele, până şi pentru cele fără cusătură, perfecte pentru a fi purtate pe sub hainele foarte strânse pe corp. Tot în piaţa nouă este amplasat şi parcul de distracţii pentru copii, cu tobogane gonflabile şi carusel ce te-nvârte cu spatele şi te ridică-n nori.  

Tot nu te-am convins? Mai am un ultim argument. Târgul se organizează anual în a doua săptămână a lunii octombrie, în miez de toamnă. Pe mal de Criş, la poalele pădurii. Aeru-i curat, culorile-s cele pe care le pictai în acuarelă la orele de desen din şcoala primară şi nu-mi spune pe nume dacă nu te întorci acasă măcar cu un borcan pentru cămara de iarnă, un kil de struguri sau un dovleac de plăcintă.

Imagini video de la ediţia 2017

Târgul de la Negreni from APDT on Vimeo.

 

Istoria Târgului de la Negreni

Târgul de toamnă de la Negreni  (Târgul Fechetău, din maghiară, "fekete" = negru) a fost aprobat oficial în anul 1815, deși el funcționa încă dinainte de această dată, având o tradiție în Evul Mediu. La începuturi, era locul unde oamenii de la munte coborau de pe văile Apusenilor să-și cumpere căciuli groase de blană și cojoace pentru iarnă, mărgele de cusut pe portul popular la gura sobei, butoaie ori alte obiecte trebuincioase.

Comuna Negreni a fost înființată în anul 2000; cuprinde trei sate și 33 de cătune. Primele date istorice referitoare la această așezare datează din epoca bronzului. Pe aceste meleaguri Horea a locuit și a lucrat ca jeler în jurul anului 1782. Comuna se află la intersecția județelor Cluj, Bihor și Sălaj, pe drumul european E60, la 78 km de Cluj-Napoca cu mașina personală, cu motocicleta sau cu trenul.

Ediţia din 2018 a Târgului de la Negreni continuă până duminică, 14 octombrie.

CFR Călători Cluj informează că, în perioada 11-14 octombrie, următoarele trenuri Regio vor avea programată o oprire suplimentară în centrul localităţii, la km 578+300, cu peron amenajat, astfel:

R 3073 Cluj Napoca pl. 07,40 – Negreni sos. 09,48 – Oradea sos.11,55
R 3074 Oradea pl. 07,30 – Negreni sos. 09,36 – Cluj Napoca sos. 11,20
R 3075 Cluj Napoca pl. 16,40 – Negreni sos. 18,37 – Oradea sos. 20,40
R 3076 Oradea pl. 15,30 – Negreni sos. 17,42 – Cluj Napoca sos. 19,30
R 3642 Bratca pl. 06,27 – Negreni sos. 06,59 – Huedin sos. 07,30 (nu circulă sâmbătă, duminică, sărbători legale)
R 3643 Huedin pl. 14,41 – Negreni sos.15,12 – Piatra Craiului sos. 15,20 (nu circulă sâmbătă, duminică, sărbători legale).

Şoferii vor întâlni, înainte de localităţile Căpuş (Cluj) şi Aleşd (Bihor), panouri informative privind ruta ocolitoare prin Zalău. 

Bine de ştiut!

• Să dai dovadă de multă răbdare.
• Să ai puţin talent la negociat.
• Să mergi în timpul săptămânii când nu e aglomerat nici pe traseu, nici în piaţă şi e încă plin de marfă bună
• Evită să mergi la târg duminica, te poate costa şi patru ore în trafic