Naţionala maghiară a României

Naţionala maghiară a României
Hocheiul pe gheaţă a devenit, în ultimele zile, prilej de dispute etnice. Naţionala de seniori a României a intonat imnul Ungariei şi al Ţinutului Secuiesc. Un deputat de Cluj a aplaudat gestul, pe care l-a clasificat drept normal.

După hocheistul român bătut de trei colegi de etnie maghiară din lotul naţional de juniori "under 16", un nou incident cu conotaţii etnice a fost generat, de această dată, de componenţii "naţionalei" de seniori. Aceştia au tăcut la intonarea imnului de stat al României, dar au cântat imnul Ungariei şi al Ţinutului Secuiesc. Conflictele de natură etnică nu sunt tocmai o raritate în hocheiul românesc.

Cu două excepţii - un român şi un ucrainean naturalizat - echipa naţională de hochei pe gheaţă a României este alcătuită din jucători de etnie maghiară. Potrivit libertatea.ro, în deschiderea unui meci de hochei România - Ungaria, desfăşurat vineri la Miercurea Ciuc, în cadrul Ice Hockey Challenge Cup, componenţii naţionalei României au tăcut în timpul intonării imnului de stat "Deşteaptă-te române", dar o parte dintre ei au cântat în momentul intonării imnului Ungariei, după care, împreună cu echipa adversă şi spectatorii din tribune, ar fi intonat imnul Ţinutului Secuiesc, pe care l-ar fi reluat şi la finele meciului.

În opinia preşedintelui UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, evenimentele de la Miercurea Ciuc nu ies din sfera normalului. "Faptul că au intonat imnul Ţinutului Secuiesc nu reprezintă absolut nici o problemă. În privinţa imnului de stat, indiferent despre ce imn e vorba, că e al României, al Ungariei sau al Franţei, trebuie să i se acorde respectul cuvenit. Că e cântat sau nu cu vocea, n-are absolut nici o importanţă", a apreciat Mate. El a calificat însă drept "o prostie" gestul celor trei juniori de etnie maghiară care şi-au bătut în vestiar colegul român.

Politicienii români nu privesc însă cu aceeaşi îngăduinţă gestul "tricolorilor" de etnie maghiară. "La orice asemenea eveniment, reprezentanţii guvernului în judeţul respectiv, adică prefecţii, trebuie să ia atitudine şi să lămurească lucrurile imediat, evident, pe baze legale. Astfel de lucruri nu trebuie tratate ca ceva minor. Orice eveniment care lezează sentimentele naţionale trebuie tratat ca atare. Concetăţenii noştri de etnie maghiară nu trebuie să ne iubească, dar trebuie să ne respecte simbolurile naţionale", a comentat prim-vicepreşedintele PDL Cluj-Napoca, senatorul Mihail Hărdău.

La rândul său, liderul liberalilor clujeni, senatorul Marius Nicoară, consideră că se impune o reacţie din partea autorităţilor statului. "E grav şi neplăcut ceea ce s-a întâmplat la Miercurea Ciuc. E datoria statului, a guvernului, prin ministerele abilitate şi chiar a preşedintelui - care are atribuţii de reprezentare a României - să se ocupe de acest subiect", a declarat Nicoară.

Mult mai vehement a reacţionat preşedintele PSD Cluj-Napoca, Mircea Jorj, care a cerut nici mai mult, nici mai puţin decât desfiinţarea lotului naţional de hochei pe gheaţă. "Singura măsură pe care trebuie să o ia federaţia de specialitate şi Comitetul Olimpic Român este desfiinţarea lotului naţional şi olimpic de hochei. Oricum, componenţii lotului văd că nu mai reprezintă România, reprezintă Ungaria. Au avut o atitudine golănească, huliganică împotriva statului român. Observ că membrii lotului naţional fac politică, nu mai fac sport, aşa că trebuie desfiinţat şi alcătuit un alt lot, format din jucători care ştiu să respecte simbolurile României", a afirmat Jorj.

Fiind un sport cu extrem de mulţi practicanţi, datorită condiţiilor climaterice specifice, în Secuime, hocheiul pe gheaţă a generat numeroase conflicte de natură etnică. În ultimii ani, aproape fiecare meci de hochei între primele două echipe ale ţării - SC Miercurea Ciuc şi Steaua Bucureşti -, fie că au fost în campionat sau în Cupa României, au devenit prilejuri pentru confruntări de natură etnică între galerii, conflicte care nu o dată s-au extins şi pe gheaţă.

 

 

Comenteaza