Noul mitropolit al Clujului este ÎPS Andrei. L-a învins pe PS Irineu cu 29 de voturi la 17
- Scris de Ovidiu Cornea
- 18 Mar 2011, 11:17
- Eveniment
- Ascultă știrea

Alegerile au avut loc astăzi în sala Sinodală a reședinței patriarhale.
Candidații la scaunul vacant de arhiepiscop și mitropolit al Clujului au fost Înaltpreasfinţitul Andrei Andreicuţ, Preasfinţitul Irineu Pop-Bistriţeanul. Sfântul Sinod nu a mai adăugat un al treilea candidat.
Din 46 de voturi, arhiepiscopul Andrei Andreicuț a obținut 29, iar episcopul-vicar Irineu Pop-Bistrițeanul 17.
Cine este arhiepiscopul Andrei Andreicuţ? S-a născut în 1949 la Oarţa de Sus, pe teritoriul judeţului Sălaj din perioada interbelică. A absolvit Facultatea de Construcţii CFR a Politehnicii din Bucureşti, iar ulterior Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu.
A fost hirotonit preot în 1978 şi şi-a început slujirea în Turda, unde a amenajat o capelă şi a desfăşurat o misiune bogată, din punct de vedere pastoral şi social. În 1985 a fost mutat în Episcopia de Alba-Iulia, în parohia Maieri I. A fost hirotonit episcop-vicar al Alba-Iuliei în 1990, devenind la scurt timp episcop titular.
A fost ridicat la rangul de arhiepiscop în 1998, când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a ridicat Episcopia de Alba-Iulia la rangul de Arhiepiscopie. Arhiepiscopia de Alba-Iulia este considerată foarte activă din punct de vedere duhovnicesc şi social. A fost ales candidat la alegerea mitropolitului Ardealului, în 2005, a câştigat după primul tur, dar în urma celui de-al doilea tur a fost ales actualul mitropolit Laurenţiu Streza. Acest fapt a contribuit la iniţierea de către mitropolitul Bartolomeu Anania, a unui proiect mai vechi, de înfiinţare a Mitropoliei Clujului, votată de Sfântul Sinod al BOR. Arhiepiscopul Andrei este considerat în acest sens ca un continuator firesc al misiunii mitropolitului Bartolomeu.
La aspecte mai puţin favorabile se numără acuza de colaborare cu fosta Securitate, a CNSAS. Într-o conferinţă de presă organizată acum câţiva ani, arhiepiscopul Andrei a recunoscut faptul că a semnat, în 1983, pe când era tânăr preot, un angajament de colaborare cu fosta securitate, pe care însă nu l-a onorat. Ierarhul a precizat că a semnat hârtia respectivă sub ameninţarea arestării şi a adăugat că organismul represiv l-a „hăituit" şi că nu a turnat pe nimeni, nu a făcut poliţei politică şi nu a făcut nimănui rău.
Deşi îl anunţase în 2001 că nu va fi acuzat de „poliţie politică", CNSAS a dat acel verdict în 2006. Decizia CNSAS a fost contestată la Curtea de Apel de arhiepiscopul Andrei, care a avut câştig de cauză, pe motiv de procedură.