Noul trend la ţară: parc în mijlocul satului

Noul trend la ţară: parc în mijlocul satului
Până la sfârşitul anului, câteva comune clujene se vor putea mândri că au parcuri moderne, “ca la oraş”. De multe ori, aşezarea duce lipsă de drumuri asfaltate, apă sau canalizare.
Unii primari susţin sus şi tare că sătenii au mare nevoie de spaţiu verde, băncuţe şi fântâni arteziene, în timp ce alţii îşi asumă rolul de mercenar: dacă nu primesc finanţare pentru proiecte utile, se îndreaptă spre domeniile unde se dau bani.

La Tureni, parcul va fi amplasat în spaţiul viran din faţa grădiniţei şi a Căminului Cultural, acolo unde se organizează de ani buni tradiţionalul festival Buciu. Un teren gol, într-o pantă lină, unde se întind la soare câţiva căţei comunitari. “Am pus proiect pentru parc încă de prin 2008, dar nu ni l-au aprobat”, a precizat primarul Elena Mănăilă. “Şi noi suntem oameni, ca orăşenii, vrem să avem unde să ne plimbăm copiii şi să facem frumos terenul acela cu bălării. Avem copii care nu au văzut vreodată un parc, alţii abia au ieşit de câteva ori la Turda. Vor avea ocazia să înveţe cum se protejează florile, aleile, cum ne comportăm frumos în spaţiul verde”, explică primăriţa din Tureni. Comuna are o agricultură destul de dezvoltată. Ceanu Mic are 300-400 de vaci, 6.500 de oi, peste tot se cultivă porumb şi grâu, şi două sate au adevărată tradiţie în cultivarea cartofilor: Ceanu Mic şi Miceşti. Viitorul parc va avea o suprafaţă de peste 3.600 mp şi va oferi 12 locuri de parcare la intrare, alei pavate cu piatră ecologică, nişte foişoare, gard cu arbuşti, băncuţe, o fântână arteziană şi o scenă. “Putem face concerte de muzică populară, Fiii Satului, serbările copiilor aici şi va fi bine şi pentru nunţi. Nu au mirii unde să îşi facă poze în comuna asta, e dezastru”, a precizat Mănăilă. Bugetul proiectului este de 290.000 de lei.

Mulţi oameni din sat lucrează la Cluj sau la Turda. Alţii îşi câştigau pâinea de la un depozit amplasat în zonă, dar în ultima vreme treburile nu mai merg bine şi localnicii au început să îşi piardă locurile de muncă. Două dulapuri din clădirea părăginită a primăriei sunt burduşite cu proiecte care aşteaptă aprobarea. “S-au mai aprobat proiecte, de iluminat public, o mică asfaltare, s-au reabilitat şcoala şi grădiniţa, s-au reparat poduri şi dispensarul. Avem nevoie însă şi de apă, de canalizare, de drumuri mai bune. Sună investitorii, întreabă ce condiţii avem şi apoi nu mai dau nici un semn”, a mai spus primăriţa. Dacă ar fi existat infrastructură, Tureniul ar fi putut avea un poligon pentru permise auto internaţionale, staţii de asfalt sau un depozit al celor de la Metro. “De-am avea noi o făbricuţă cu 60 de locuri de muncă, în câţiva ani nu am mai avea nevoie de fonduri de afară”, conchide Elena Mănăilă.

“Ar fi minunat dacă am avea parc. Părerile prin comună sunt împărţite: tineretul se bucură, iar cei bătrâni se încruntă, că ce avem noi nevoie de aşa ceva”, a spus Clara Arşineg, îngrijitoarea de la grădiniţa comunei. Clădirea a fost reabilitată de curând şi urmează cea a Căminului Cultural. “Înainte era foarte rău, aveam numai nişte WC-uri în curte. Mi-era milă de copilaşi. Ca să nu iasă în frig iarna îşi făceau nevoile într-o găleată şi o duceam eu la toaletă”, a povestit femeia.
Un parc similar va fi construit şi în comuna Aghireşu. “Va fi amplasat în Aghireş Fabrici, într-o zonă de blocuri care arată jalnic. Vom avea gard viu, spaţii verzi, alei, arbuşti ornamentali şi un parc de joacă pentru copii. Nu avem nimic verde, nici o amenajare pentru copii sau bănci în comună, aşa că va fi un lucru foarte bun”, a precizat primarul Sorinel Gelu Lehene. La Panticeu, aceeaşi situaţie. “Noi mai avem proiecte aprobate pentru un drum comunal şi unul agricol, am zis să punem dosar şi pentru parc, dacă tot se dau bani”, a justificat primarul Lungu Aron. Va fi amenajat, astfel, un fost teren arabil de 1.200 de hectare, “pentru toată comunitatea; pot să vină oameni din trei sate, că şi aşa avem un cămin cultural cât Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj”, conform edilului. Proiectul are un buget de 500.000 de lei.

“În situaţia în care mie ca primar mi se spune că nu sunt bani pentru un drum, când văd că se dau pentru parcuri pun dosar acolo”, pune punctul pe “i” Romulus Mârza, primarul de la Ţaga. “Noi, primarii din toată ţara, suntem nişte mercenari ca să obţinem bani. În 4 ani de mandat trebuie să lăsăm ceva în urmă. Dacă nu putem aduce apă, canalizare sau drumuri, facem parcuri, dacă pentru asta sunt bani. Chiar dacă toţi au grădini şi din aprilie totul e verde...”, este convins primarul. Proiectul pentru Ţaga prevede amenajarea a 4 parcuri, la Ţaga, Năsal, Sântioana şi Sântejude. “Sper că se vor bucura copiii şi oamenii în vârstă de ele. Nu facem Fiii Satului, că nu vrem să le distrugem”, a mai spus Mârza.

Program naţional de peste 200 de milioane de lei

Judeţul Cluj are cinci comune care au depus proiecte pentru amenajarea de parcuri: Tureni, Ţaga, Aghireşu, Panticeu şi Mihai Viteazul. Acţiunea este finanţată prin Programul Naţional de Îmbunătăţire a Mediului, prin care primesc finanţare 285 de localităţi. Bugetul total al programului depăşeşte 214 milioane de lei.

Comenteaza