Obicei inedit de Paşte în mai multe comune din Cluj: împodobesc pomi pentru cei morţi

Obiceiul e păstrat cu religiozitate de generaţii întregi, spun etnologii, cei bătrâni l-au învăţat pe când erau copii şi l-au transmis apoi generaţiilor mai tinere.

Doamna Păcurar, din Ceanu Mare, e unul dintre ei. A trăit toată viaţa în zonă şi, spune ea, a învăţat acest obicei când era mică. "Dar obiceiul e din strămoşii strămoşilor", completează ea. "La biserică în joia Paştelor se fac pomeni, parastase, scăriţe, ouă. Se duc bomboane, cozonac, se face pom -  pomul se face dintr-un porumbel, un copac mic, din care se taie vârful şi vârful se împodobeşte cu mere, nuci, turte. Se pune parastasul, se bagă pomul în parastas şi se împodobeşte, după care îl sfinţeşte preotul. Când e gata de slujit, împarte la copii şi la oameni", explică femeia.

Obiceiul s-a păstrat de generaţii. "E aşa din strămoşii strămoşilor. Şi când eram eu mică se făcea obiceiul ăsta", mai spune doamna Păcurar.

Şi în comuna Mociu există un obicei similar, organizat şi în acest an tot în Joia Mare. Aici, rudele celor ce au murit în ultimul an împodobesc mici pomi sub care aşează ouă roşii, pâine, colivă sau chiar sticle de vin.

Preotul paroh Iustin Câmpean explică: "în postul mare se face parastas pentru morţi în fiecare sâmbătă, aceste slujbe din pstul mare se încheie în joia sfintelor Paşti, când se împodobesc pomii cu nişte turte tradiţionale la care se adaugă tot felul de fructe şi dulciuri; Acest pom simbolizează pomul vieţii din mijlocul Raiului, iar darurile puse în pom simbolizează faptele bune pe care terbuie să le facă fiecare pentru a fi mântuit. Aceste daruri se sfinţesc la sfârşitul liturghiei şi se împart în special coiilor, iar celelalte pomeni se împart celor care au participat la slujbă, şi bătrânilor şi bolnavilor din comunitate. Dacă dulciurile nu le putem împărţi atunci dacă nu sunt destui copii, joi seara mergem din nou cu coşul cu turte şi ciocolată şi se împart copiilor". De când datează acest obicei, nimeni nu ştie sigur; ce e cert este că acesta nu are nicio legătură cu sărbătoarea pascală, ci cu cultul morţilor. "La fiecare slujbă de înmormântare pe masă se pune o creangă de pom; aşa e şi la Ţaga, Geaca, Buza, Cămăraşu, în toată zona - nu există înmormântare fără pom. Mai mare, mai mic, un pom sau o creangă, dar e acolo", spune preotul.

În multe sate din jurul oraşului Cluj-Napoca se desfăşoară şi astăzi un obicei ritualic, numit "pomul mortului". "Constă în gătirea unui prun sau măr tânăr cu turte şi fructe uscate, în amintirea celui plecat în ultimul an din sânul familiei. Acest pom, împodobit acasă, este dus la biserică pentru a fi sfințit, iar urmaşii vor împărți pomeni", spune etnologul Mircea Câmpeanu pentru ziuadecj.ro.