Olandezii pun umărul la transformarea Clujului în Capitală Culturală Europeană

Cluj-Napoca va avea cel târziu la finalul acestui an o viziune de program cultural pentru candidatura la titlul Capitala Culturală Europeană. Directorul Asociaţiei Cluj-Napoca 2020 - Capitală Culturală Europeană, Florin Moroşan, a declarat că programul final va fi perfectat cu câţiva ani înainte, având în vedere că - aşa cum presupune conceptul european pentru candidatură - va exista un proiect comun cu unul dintre oraşele străine care aspiră la titulatură. Deocamdată nu s-a stabilit oficial anul în care România poate avea o Capitală Culturală Europeană.

Participarea municipiului Cluj-Napoca la competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană va fi susţinută de specialişti din Olanda care vor ajuta administraţia să promoveze candidatura oraşului. Aceasta după ce săptămâna trecută administraţia locală a încercat să atragă de partea proiectului un expert din Germania, fostul coordonator al proiectului de Capitală Culturală Europenă al regiunii Essen/Ruhr în anul 2010, Hanns-Dietrich Schmidt.

Primăria a semnat ieri un protocol de colaborare cu organizaţia Dutch Initiative Sustainable Cities (DISC), în cadrul căruia va primi consultanţă de la partenerii olandezi pentru pregătirea candidaturii. DISC mai are parteneriate de consultanţă în România cu administraţiile din Bucureşti, Constanţa şi Timişoara, în cadrul unui program pe trei ani susţinut de guvernul olandez şi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Consultanţa costă 1,5 milioane de euro. "Noi vom primi consiliere în proiectul Capitalei Culturale Europene şi cel al Someşului navigabil. Timişoara, care şi-a anunţat intenţia de a candida pentru a fi Capitală Culturală Europeană, va fi consiliată pe alt palier, legat de căminele studenţeşti", a menţionat directorul Asociaţiei Cluj-Napoca 2020 - Capitală Culturală Europeană, Florin Moroşan.

Acesta a adăugat că până la finalul acestui an oraşul va avea o viziune de program cultural pentru candidatură. "Spun o viziune pentru că programul cultural propriu-zis îl vom putea face cu câţiva ani înainte de anul în care va fi rândul României. Aşteptăm acum să se stabilească dacă în cursa Capitalelor Culturale Europene României îi va veni rândul în 2020 sau în 2021. Am înţeles că până în vară se va stabili acest lucru. Mai mult, săptămâna trecută, fostul coordonator al proiectului de Capitală Culturală Europenă al regiunii Essen/Ruhr în anul 2010, Hanns-Dietrich Schmidt, apropiat al juriului european care alege capitalele, ne-a informat că în prezent se pune accent pe un nou concept de program cultural. Oraşele din România care aspiră la acest titlu trebuie să gândească programe culturale comune cu oraşele din celelalte state programate în acelaşi an cu ţara noastră. Dacă ne va veni rândul în 2020, atunci vor putea fi Capitale Culturale Europene oraşe din Irlanda şi Serbia (sau Croaţia). Din 2021 nu se ştie ce state sunt în cursă. Pentru noi este foarte interesant pentru că avem relaţii foarte bune cu Preşedinţia Irlandei. Oficialii ţării au venit în vizită şi la Cluj şi de atunci relaţii între cele două părţi au fost cultivate", a apreciat Moroşan.