Organizatorii de evenimente vor 15 milioane de la primărie

Suma solicitată municipalităţii clujene de cei care vor să deruleze proiecte publice se ridică la 15 milioane de lei, însă primăria nu poate să le pună la dispoziţie decât 9 milioane. Organizatorii de concerte şi de festivaluri susţin că lipsa unui sistem de afişaj în oraş îi determină să îşi amplaseze afişele la limita legii, unde şi cum pot.

 
„La 30 ianuarie aveam depuse la primărie cereri pentru proiecte culturale în valoare de 15 milioane de lei, însă, deşi am dublat în 2015 suma pentru finanţarea acestora, nu putem să asigurăm decât 9 milioane. Sperăm să mai primim şi de la guvern bani ca eventual să mai putem să lansăm un apel pentru proiecte culturale. Acum doi ani am prioritizat festivalurile şi evenimentele strategice pentru oraş pentru ca acestea să poată avea o anumită predictibilitate. 
 
Am înfiinţat în cadrul municipalităţii un serviciu dedicat evenimentelor publice care să se poată ocupa de aprobări, închideri de circulaţie, facilitarea prezenţei jandarmeriei şi poliţiei, să acorde sprijin pentru promovare, conferinţe de presă, afişaj. Mergem la târgurile de turism din Berlin, Madrid, Milano sau Tel Aviv pentru a promova festivalurile importante din Cluj. Am stabilit şi un calendar al evenimentelor pe care să îl avem în fiecare an pentru a evita suprapunerea acestora”, a precizat Ovidiu Cîmpean, director în cadrul Primăriei Cluj-Napoca.

 

•  „Finanţarea din partea primăriei nu a ţinut pasul cu dezvoltarea festivalului. Când ai acoperit doar 10% din bugetul total, nu poţi să spui că dai bani la TIFF. Nici afişajul nu ne ajută. S-au dat jos bannerele puse aiurea, dar apoi nu s-a mai făcut nimic. Mai bine facem o faţadă de banner frumoasă şi luaţi bani frumoşi decât să ne daţi amenzi”, Renate Roca Rozenberg, Festivalul Internaţional de Film Transilvania

 

Cîmpean recunoaşte că infrastructura urbană încă nu se ridică la înălţimea aşteptărilor. „S-a investit până acum în Casino - de la inaugurarea din 2012 au avut loc 500 de evenimente, Parcul Central, Turnul Croitorilor, Cinema Mărăşti, Parcul Iulius şi noua bijuterie a Clujului, Sala Polivalentă. Spaţiul de afişaj este limitat, mulţi operatori sunt obligaţi să se promoveze în alte locuri şi primesc amenzi. Am organizat un concurs pentru sistemul de afişaj, dar juriul nu a fost mulţumit de propuneri şi de aceea am decis să mărim miza, iar acum aşteptăm rezultatele. 
 
În acest an vom îngropa cablurile aeriene din centru şi vom continua cu cartierele, vom reface trama stradală pe Bariţiu, Memorandumului, Avram Iancu, Horea. La cinema Dacia a început reabilitarea, vom face un club pentru tineret în Gheorgheni şi o bază sportivă, vor fi amfiteatre în aer liber. În schimb, Centrul Cultural Transilvania este o investiţie mare, de 50 de milioane de euro, iar pentru 2015 prioritatea primăriei este de a finaliza proiectele pe fonduri europene pentru care banii trebuie cheltuiţi până la  sfârşitul acestui an. Pentru CCT căutăm sponsori privaţi sau fonduri europene în exerciţiul financiar 2014-2020”, a spus Cîmpean.

 

• „Cei care trebuie să îşi promoveze evenimentul o fac şi ei cum pot. Unii au de pus 2.000 de afişe în oraş, iar atunci riscă şi le lipesc pe toate, sperând că din stocul pe care îl au la dispoziţie tot vor rămâne 200 în picioare. Unii dintre ei chiar se sabotează lipind afişul lor peste afişul altora”, Alin Vaida, Jazz in the Park  

 

Arhitecţii propun orientarea evenimentelor către spaţii neconvenţionale, precum clădiri părăsite, proiecte abandonate sau cartiere. „Centrul Clujului nu mai reprezintă demult o garanţie a succesului. Festivalurile nu mai merg chiar oricum, dacă ele nu vor avea un plan bun, vor dispărea şi vor rămâne doar cele cu viziune. Sunt evenimente care au generat lucruri sustenabile, care merg foarte bine, într-un un parc, într-un castel. O soluţie este bugetul participativ pentru tineret, care, chiar poate genera şi proiecte mici, dar bune. În Anglia s-a propus inventarierea tuturor spaţiilor părăsite pe care se pot organiza evenimente. În Europa aşa s-au născut o bibliotecă în aer liber, o grădină comunitară construită din coşuri de gunoi sau zilele fermierului francez pe Champs-Elysees”, susţine arhitectul Răzvan Luca.

 

• „Nu colaborăm cu branduri low-cost pentru că sunt companii care nu vor să îşi asocieze numele cu calitatea scăzută. Unii dintre partenerii noştri au venit chiar cu idei foarte bune pe care le-am aplicat, cu proiecţii spectaculoase pe ecrane”, Horaţiu Dumitraş, Delahoya

 

Federaţia Share, cea care coordonează programul Cluj, Capitala Europeană a Tineretului (CET) 2015, mizează în acest an pe 10-12.000 de tineri la întâlnirile ecumenice programate şi pe participanţii de la festivalul de jocuri electronice DreamHack, care ar ridica deja cu 13% procentul anual al turiştilor din Cluj-Napoca. „În programul pentru acest an există 1.500 de activităţi în oraş, nu totul se rezumă la Untold Festival. Vor fi şase întâlniri ecumenice ale diverselor culte religioase, ce adună fiecare până la 2.000 de tineri, care vor face consum în oraş, va fi şi DreamHack. Electric Castle face Electric City, Trofeul Carpaţi revine la Cluj, va fi şi un campionat de orientare turistică. 
 
Untold Festival s-a născut din necesitatea de a crea un festival care să aducă vara tinerii şi turiştii străini în oraş. Am fost surprinşi să constatăm că s-au epuizat 1.000 de bilete în cinci zile, deşi încă nu anunţasem headlinerii, David Guetta şi Avicii, iar până acum am vândut pe internet 20.000 de abonamente fără o campanie de promovare. Avem 700 de voluntari şi câte 30 de înscrieri pe săptămână. Am primit 2,3 milioane de lei de la bugetul local, fără să existe o linie de finanţare dedicată, 1 milion de la Ministerul Tineretului şi Sportului. Sunt promisiuni şi pentru 3 milioane de lei din fondul de rezervă al guvernului, pentru proiecte”, susţine Diana Apan, director de comunicare al Share. 

 

• „Am încercat să promovăm atitudinea pozitivă, bucuria. Primăria ne-a sprijinit cu logistică, apoi şi cu bani, fără să comenteze, cu toate că, să recunoaştem, la spectacolele noastre se înjură. Am fost plăcut surprinşi atunci când a venit primarul în sală, nu doar să marcheze evenimentul, ci a stat până la final”, Constantin Covaliu, Festivalul Internaţional Stand-up Comedy

 

Strategia programului CET 2015 vizează creşterea numărului de turişti cu 20% în acest an şi cu 16-18% în perioada 2016-2018. Organizatorii de evenimente, reprezentanţii industriei hoteluri-restaurante şi trimişii autorităţilor locale s-au întrunit la Centrul Cultural Casino în cadrul „ClujLife Community Conference” pentru a analiza provocările acestui an, în care Clujul este Capitală Europeană a Tineretului. În cadrul evenimentului a avut loc o dezbatere la care au participat organizatorii principalelor festivaluri care se vor desfăşura în acest an în oraş.

 

• „În Bonţida oamenii s-au adaptat repede la ceea ce le-am propus; unul a tăiat porcul şi l-a pus la prăjit la poartă, altul a luat un ponei şi făcea pe taximetristul la gară. Noi vrem să organizăm un festival internaţional, dar nu avem capacitatea de a construi drumuri”, Andi Vanca, Electric Castle