Pelerinaj la balta sărată din Pata Rât

Pelerinaj la balta sărată din Pata Rât
În fiecare vară, clujenii se îmbăiază în balta de la poalele gropii de gunoi a oraşului, susţinând că are proprietăţi curative. Direcţia de Sănătate Publică nu a făcut niciodată o analiză a apei.

Porţiunea de centură Apahida - Vâlcele, circulabilă în zona Pata Rât - muntele de gunoi pe care se sprijină judeţul - aduce în fiecare zi la băi sute de clujeni convinşi că apa este miraculoasă. Balta e celebră şi nu a fost revendicată încă de nimeni, iar după logica Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Cluj, aceasta înseamnă că nu trebuie investigată, cu toate că îmbăierea este, teoretic, interzisă.

Dacă ar fi plătit pentru a face baie într-un centru autorizat de tratament, s-ar fi găsit, cu siguranţă, oameni care să reclame costurile piperate nejustificate sau calitatea serviciilor. Dacă apa vindecătoare este, însă, la liber, toţi pacienţii de ocazie se arată încântaţi şi extrem de mulţumiţi de efecte. "De 15 ani vin în fiecare vară şi fac câte o cură de două săptămâni. Te ajută la reumatism, circulaţie periferică, afecţiuni neurologice. La Sovata sau Cojocna e mult mai slabă apa decât aici", spune Petrea Bochiş, un domn la vreo 60 de ani care face zilnic naveta de pe Horea la Pata Rât pentru băi. În soarele care încinge vegetaţia săracă din jur, arsă de-a lungul ultimilor 20 de ani şi de reziduuri sau infiltraţiile provenind din groapa de gunoi, zeci de pensionari, femei şi bărbaţi, sfidează amiaza şi se coc în apă. Sarea din apă pare să aibă o concentraţie foarte mare pentru că se usucă întocmai ca o platoşă pe trupurile acestora.

"Cam o oră-două pe zi ne tratăm. Au fost cazuri în care oameni care nu puteau umbla după o cură cu apa asta au ieşit pe mal şi au plecat fără cârje. E o tradiţie de 30 de ani, poate mai mult. Dacă nu era gunoiul aici, era plin de vile", adaugă Petrea, dând spaţiului un aer de legendă. Locuitorii din Someşeni care ajung mai repede la izvorul tămăduirii de la Pata Rât folosesc apa şi pentru saramurile de murături sau pentru conservarea slăninii şi a cărnii. Pe mici ridicături de pământ unii turişti şi-au adus umbreluţe şi scaune ca să aibă tot confortul. În loc de duş, folosesc recipiente de plastic, cu apă adusă de-acasă. Priveliştea, în schimb, lasă de dorit: căutătorii în gunoaie, aflaţi la limita supravieţuirii, se mişcă parcă în reluare printre munţii de gunoaie menajere, câini jigăriţi, rabe şi măgăruşi înhămaţi la cărucioare încărcate de peturi. De altfel, populaţia indigenă este şi marea nemulţumire a pacienţilor. "Vin aici şi îşi bagă oile sau caii", se plânge Niculae Bodrea, un bunic plin de energie care spune că de 15 ani se "doftoriceşte" la baltă. Oamenii asociază nămolul adunat de pe fundul apei, adâncă de circa 1,5 metri, cu "crema Nivea pentru că îţi face pielea netedă".

Cu toate că nu au fost raportate cazuri de boli de piele contactate în acest perimetru, autorităţile spun că scăldatul este interzis. Insistenţa cu care clujenii se înghesuie la baltă nu a convins totuşi inspectorii DSP să verifice calitatea apei, pe motiv că, nefiind un loc de agrement amenajat, nu sunt nevoiţi să ia probe de apă. "Orice loc care nu e amenajat e periculos pentru sănătate. Umblă animale, rozătoare. Noi nu suntem de acord cu folosirea acestui loc pentru îmbăiere. Testele de apă sau sol se fac la cerere, nu pot să mă duc să iau mostre din fiecare baltă", a precizat şeful DSP Cluj, Dorina Duma. O analiză pentru apa din balta de la Pata Rât ar dura trei zile pentru a i se descoperi compoziţia chimică şi bacteriologică şi ar costa 200 de lei.

 

Comenteaza