Personalităţile din Cimitirul Central, identificate cu GPS-ul

Personalităţile din Cimitirul Central, identificate cu GPS-ul
Cimitirul Hazsongard va fi cartat folosindu-se o tehnologie 3D, care i-a ajutat şi pe constructorii statuii lui Matei Corvin să readucă monumentul la forma de dinainte de restaurare.


Ingineri, topografi şi arhitecţi au început de ieri să organizeze în detaliu locaţiile celor peste 300 de monumente istorice din Cimitirul Central - Hazsongard. Construcţiile cartografiate vor figura pe o listă de monumente care va intra şi în circuitul turistic, iar terenul pe care sunt aşezate nu va putea fi reciclat.

"Sunt monumente care au o valoare intrinsecă artistică/culturală mai mare şi nu mai trebuie reciclate. Va fi realizat un plan exact cu poziţia fiecărui mormânt valoros, astfel că acestea nu vor putea fi reconcesionate", a declarat arhitectul Virgil Pop, membru în Comisia monumentelor istorice din Cluj. Pe "şantier" la Hazsongard au fost prezenţi ieri reprezentanţi ai Direcţiei Judeţene de Cultură şi consilierul ministrului Culturii, Csilla Hegedus, pentru a oferi legitimitate lucrărilor în derulare, în faţa autorităţilor clujene. De raportarea planului topografic se va ocupa Asociaţia Kelemen Lajos pentru Protecţia Monumentelor (AKLOM), care activează pe lângă Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN). Măsurătorile topografice vor fi realizate cu ajutorul unei staţii totale, respectiv a unui scanner special 3D, care va evalua poziţia fiecărei pietre din construcţia capelelor-criptelor sau mormintelor simple, dar valoroase istoric, rezultând o panoramă formată dintr-un "nor de puncte", fiecare calculate cu erori infime, cu ajutorul GPS-ului.

"Prin intermediul acestei tehnologii am ajutat şi la repunerea soclului statuii lui Matei Corvin după ce fusese demontat. Cu laptopul la faţa locului, am făcut ca fiecare piatră să fie aşezată în poziţia dinainte", a declarat oficialul AKLOM, Maksay Adam. Asociaţia maghiară va realiza lucrările în baza unui contract de colaborare cu ministerul, asigurând costurile din resurse proprii. Deocamdată, spune Maksay Adam, sunt disponibili circa 7.000 de lei, dar suma "nu acoperă toate lucrările". Se preconizează ca măsurătorile să fie terminate în luna septembrie, iar până la finalul anului autorităţile ar trebui să ştie poziţia exactă, prin satelit, a fiecărei pietre importante din cimitir, excluzând astfel şi vandalizarea sau sustragerea monumentelor.

Oficialii primăriei clujene au declarat că nu au obiecţii privitoare la cartarea monumentelor din Hazsongard, dar că AKLOM a depus foarte târziu la primărie documentaţia care le atestă calitatea de "specialişti". "La începutul anului am primit de la ambasadorul Republicii Ungare în România o adresă în care ni se spunea că cimitirul este neîngrijit, că se fură monumente. I s-a explicat că intrările în perimetru sunt supravegheate cu camere video şi că vom avea în vedere să facem un inventar-hartă cu dublu rol, turistic şi de protecţie a monumentelor.

Deocamdată însă, niciun mormânt nu e declarat monument istoric. S-a cerut depunerea din partea acestei asociaţii a unei documentaţii care să ateste că sunt experţi în cartări, dosarul a fost depus vineri, iar azi (ieri) s-au apucat de lucru. Ne vom folosi de expertiza lor ca să vedem din ce perspectivă se poate valoriza", a declarat purtătorul de cuvânt al primăriei clujene, Oana Buzatu. Cimitirul medieval situat în vechime la sud de zidul oraşului este atestat ca denumire din secolul al XIV-lea, iar aici se regăsesc, începând din veacul al XIX-lea, morminte şi monumente mortuare ale celor mai mari personalităţi care au locuit în Cluj. Printre ele se numără o parte a familiei Banffy, consilierul regal Pataki Samuel, Samuel Brassai, poeţii Dsida Jeno şi Remenyik Sandor din marea familie de arhitecţi, dar şi Emil Racoviţă, Gheorghe Dima sau Constantin Daicoviciu.

 

Comenteaza