Pescăruşi pontici cosmopoliţi în centrul Clujului

Pescăruşi pontici cosmopoliţi în centrul Clujului
O pereche de păsări din această specie şi-a făcut cuib pe clădirea Teatrului Naţional din Cluj-Napoca.

O pereche de pescăruşi împodobesc o clădire în stil rococo din centrul Clujului. Zburătoarele şi-au făcut cuib în centrul municipiului Cluj-Napoca, pe clădirea Teatrului Naţional. Ornitologii spun că specia de pescăruş pontic a început migraţia dinspre Marea Neagră spre interiorul ţării în anii '70.

„Pescăruşii de pe Teatrul Naţional sunt pescăruşi pontici care cuibăresc colonial, pe insulele de nisip de la mare. Mai există o specie, pescăruş râzător, dar aceştia sunt pontici. De prin anii '70 şi-au extins teritoriul şi s-au mutat din habitatul lor specific. Sunt nişte specii oportuniste", a explicat ornitologul Alexandru Stermin, de la asociaţia Ecotransilvania.

Aceştia şi-au făcut cuib pe clădirea Teatrului Naţional, dar administratorii edificiului spun că până acum nu le-au creat probleme. „E o pereche pe acoperiş, care şi-a făcut cuib într-un vas, de vreo doi-trei ani, dar nu avem probleme cu ei. Mai mult ne deranjează porumbeii care pătrund în canalele de scurgere sau se ceartă cu ciorile", a spus administratorul clădirii, Mircea Tolan.

Construit în stil baroc-rococo, edificiul în care îşi au sediul Teatrul Naţional şi Opera Română a fost construit în 1904.

Biologii arată că, în principal, sursa de hrană le-a determinat pe zburătoarele pe care ne-am obişnuit să le vedem la mare să se cuibărească la Cluj. „Exista o perioadă în care canalizările din Cluj se scurgeau în râuri şi astfel exista suficientă materie organică pentru hrana lor. Cu timpul s-au adaptat şi îşi petrec iarna pe Someş, iar primăvara, la Ţaga sau Apahida", a explicat profesorul Ioan Coroiu, decanul Facultăţii de Biologie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.

Păsările şi-au modificat comportamentul în ultimii 30 de ani, dar pescăruşul pontic nu e singura specie care a lăsat natura pentru oraş. „Mierla este o pasăre care are habitatul exclusiv în păduri şi stufăriş, dar pe care în ultimii ani am văzut-o mai mult în oraş decât în pădure. Stârcul cenuşiu este altă specie care s-a adaptat foarte bine în oraş, pe lângă ape şi pe lângă Someş", arată Stermin.

Comenteaza