Poliţia exclude posibilitatea sinuciderii sau uciderii în cazul decesului Mihaelei Ursuleasa

Poliţia exclude posibilitatea sinuciderii sau uciderii în cazul decesului Mihaelei Ursuleasa
Poliţia austriacă exclude ipoteza de sinucidere sau crimă în cazul decesului pianistei române Mihaela Ursuleasa, constatat joi, la vârsta de 33 de ani, indicând drept cauză probabilă o "hemoragie cerebrală", informează wien.orf.at.

Pianista Mihaela Ursuleasa a fost găsită decedată în apartamentul ei din Viena, joi, de către impresara artistei, Andreea Butucariu.

Potrivit poliţiei austriece, cauza decesului poate fi "o hemoragie cerebrală" sau "o căzătură fatală".

Mihaela Ursuleasa trebuia să susţină două concerte la Bucureşti, cu Orchestra Naţională de Tineret, care au fost anulate din cauza stării de sănătate a artistei. De asemenea, ea trebuia să concerteze, pe 4 august, în sala mare de la Konzerthaus Berlin, alături de Orchestra Naţională de Tineret, în cadrul Young Euro Classic, cel mai important festival internaţional pentru orchestre de tineret.

Mihaela Ursuleasa avea programate numeroase concerte în acest an, respectiv pe 18 şi 19 august la Eisenstadt, Germania, pe 29 august la Varşovia, Polonia. Acestora li se adaugă un turneu pe care pianista română îl avea programat în mai multe oraşe din Brazilia, între 29 septembrie şi 9 octombrie. De asemenea, Mihaela Ursuleasa avea programate concerte şi pe 19 octombrie la Mainz, Germania, pe 24 octombrie la Berna, Elveţia, pe 12 noiembrie la München, Germania, pe 13 decembrie la Amsterdam, Olanda, şi pe 16 decembrie Kempen, Germania, potrivit site-ului EAS Musikmanagement.

Născută pe 27 septembrie 1978, Mihaela Ursuleasa a avut şansa, la vârsta de 13 ani, să fie ascultată de celebrul dirijor Claudio Abbado, care i-a oferit posibilitatea de a-şi construi întreaga pregătire muzicală printr-o bursă de studii la Viena, la clasa profesorului Heinz Medjimorec. Momentul decisiv al carierei sale a fost câştigarea marelui premiu la una dintre cele mai importante competiţii internaţionale, "Clara Haskil", din Elveţia - în 1999. Au urmat apariţii sub bagheta lui Claudio Abbado la Viena, la Festivalul de la Sankt Petersburg şi München, recitaluri la Roma, Frankfurt, Davos, Festivalul Schleswig-Holstein.

Mihaela Ursuleasa a concertat regulat alături de Filarmonicile din Hamburg, Köln, Bamberg, Rotterdam, Dresda şi orchestrele Wiener Symphoniker, Concertgebouw din Amsterdam, Tonhalle din Zürich, Cincinatti Symphony Orchestra, de orchestrele radio din Viena, Varşovia, Berlin. A avut apariţii încununate de succes la Carnegie Hall, Royal Symphony Hall.

Printre dirijorii cu care a colaborat se numără maeştri de seamă ai baghetei, ca Wolfgang Sawallisch, Paavo Järvi, Gerd Albrecht, Kurt Sanderling, Sir Neville Marriner şi Dennis Russel Davies.

De un real succes s-au bucurat recitalurile ei din China, Japonia (cel de la Tokyo fiind inclus în ciclul "Pianişti ai anului 2001") sau debutul londonez, în martie 2002, în Seria Internaţională de Recitaluri Harrods, la complexul South Bank. Ecourile excelente ale recitalului de debut în Canada (august 2005) i-au adus artistei noi invitaţii pentru anul 2006 - recitaluri şi concert cu Orchestra Simfonică din Montreal.

Parteneră rafinată în muzica de cameră, Mihaela Ursuleasa a apărut adesea la cele mai prestigioase festivaluri europene, îndeosebi alături de violonista Patricia Kopacinskaia.

În anul 2006, San Francisco Chronicle spunea despre Mihaela Ursuleasa că este "un fel de Beethoven".

Pe parcursul carierei sale, Mihaela Ursuleasa a lansat două albume, în 2010, "Piano & Forte" (Beethoven, Brahms, Ravel, Ginastera, Constantinescu; Berlin Classics), şi în 2011, "Romanian Rhapsody" ("Rapsodia Română nr. 1" a lui George Enescu, "Suita pentru pian" a lui Paul Constantinescu, două dansuri populare româneşti de Béla Bartók şi trei piese de Franz Schubert).

 

Comenteaza