Poliţiştii se fac mediatori pentru un ban în plus

Profesie relativ nouă în România, reglementată prin lege în 2006, medierea a început să trezească interesul mai ales după ce a intrat în vigoare noul Cod de procedură civilă, respectiv în februarie 2013.

Potrivit prevederilor noului Cod de procedură civilă, informarea reclamantului cu privire la avantajele medierii este obligatorie înainte ca instanţa să admită o cerere de chemare în judecată. Totodată, în cazul infracţiunilor la care acţiunea penală se pune în mişcare la plângere prealabilă, cum ar fi lovirea, vătămarea corporală, violarea de domiciliu sau violul, este obligatorie o şedinţă de informare privind medierea. În cazul în care victima refuză să participe la şedinţă împreună cu făptuitorul, aceasta se va desfăşura separat, pentru fiecare în parte. Astfel, potrivit noilor prevederi, stipulate într-o ordonanţă de guvern ce completează legea medierii, această profesie devine tot mai vizibilă.

Unul dintre poliţiştii clujeni interesaţi de activitatea de mediator este Samir Bonţidean, agent principal în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Cluj. Membru al sindicatului Pro Lex, poliţistul Bonţidean a solicitat Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) , dar şi Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) să-l informeze dacă activitatea de mediator este incompatibilă cu cea de poliţist. Reprezentanţii MAI l-au îndrumat să ceară părerea ANI, având în vedere atribuţiile acestei instituţii.

Din răspunsul primit de Pro Lex de la ANI la sfârşitul lunii trecute, reiese că şi poliţiştii şi cadrele militare pot desfăşura această activitate dacă respectă anumite condiţii. „Exercitarea simultană atât a calităţii de funcţionar public cu statut special sau cadru militar şi a celei de mediator nu generează o stare de incompatibilitate, în condiţiile în care atribuţiile de serviciu ale funcţionarului public (agent de poliţie) prevăzute de fişa postului nu figurează activităţile specifice mediatorului, însă este de natură să genereze un conflict de interese în condiţiile în care funcţionarul public (agent de poliţie) îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care se realizează, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură", se arată în adresa emisă de ANI. Mai exact, poliţistul s-ar afla în conflict de interese dacă ar cerceta un caz de viol, de exemplu, iar apoi ar organiza şedinţe în calitate de mediator, pentru a se evita un proces penal, cu victima şi agresorul acesteia.

„Am terminat cursul şi sunt în curs de acreditare. Probabil că mă voi asocia cu cineva pentru că nu dispun de sumele necesare pentru închirierea unui spaţiu. Nu pot spune că voi renunţa la munca în poliţie, chiar dacă voi avea succes ca mediator. Când alegi să te faci poliţist, alegi pentru că aşasimţi că trebuie, nu pentru bani. Ca poliţist faci medieri zilnic, mă refer aici la 90% din poliţişti, iar acesta este un avantaj. Pentru a fi mediator nu trebuie să cunoşti legile, şi un om simplu de la ţară poate fi un bun mediator, trebuie doar să mijloceşti comunicarea. Un litigiu încheiat pe calea medierii e mult mai durabil decât unul soluţionat de instanţă. Dacă medierea are succes acel litigiu e încheiat pe toată viaţa, chiar dacă nu e perfect corect. De exemplu, doi soţi din Cluj au divorţat iar soţia a spus că ea vrea maşina, casa, toate bunurile, el a fost de acord cu condiţia să nu-l mai caute niciodată. Iată un exemplu de mediere. Un judecător nu ar fi dat niciodată o astfel de soluţie", a spus Samir Bonţidean. Poliţistul crede că va găsi timpul necesar pentru a desfăşura activitatea de mediator şi că este foarte uşor să eviţi conflictele de interese. „Mediatorul este obligat să spună înainte de a începe şedinţa ce calitate mai are, de exemplu că este poliţisti, şi dacă există o stare de fapt pe care una dintre părţi nu o cunoaşte, de exemplu că a fost coleg de şcoală timp de 12 ani cu una din părţi", a explicat poliţistul.

Samir Bonţidean este agent principal la Poliţia Rutieră din Cluj şi a absolvit două facultăţi şi un master în drept de ştiinţe penale şi criminalistice.

Vasile Lincu, liderul sindicatului din care face parte poliţistul clujean, a spus că la Cluj au început să apară poliţişti interesaţi de mediere, iar situaţiile de conflict de interese pot fi uşor evitate. „Cei mai mulţi poliţişti care lucrează şi ca mediatori sunt la Sibiu. Dacă ai avut, ca poliţist, un dosar penal pe care l-ai administrat, şi părţile sunt implicate, sigur că nu mai poţi face medierea", a spus Vasile Lincu.

Şeful IPJ Cluj, chestorul Ioan Păcurar, a confirmat că mai mulţi poliţişti au devenit interesaţi de profesia de mediator, pe care vor să o desfăşoare în paralel cu cea de poliţist. „Ştiu că domnul Samir Bonţidean a făcut acel curs de mediere, dar încă nu profesează. Din punct de vedere legal şi poliţiştii au dreptul să profeseze în acest domeniu şi cred că au un avantaj, pentru că ei lucrează cu oameni, cunosc şi legislaţia, şi dacă lor le permite timpul este foarte bine. Obţin un venit în plus. La noi, programul e clar stabilit, poliţiştii ştiu când intră în tură, rareori se întâmplă să se schimbe programul. Dacă resursele lor fizice le permit să desfăşoare o activitate în plus, nu este nici o problemă. La Cluj sunt mai mulţi poliţişti care au făcut cursuri de mediere, dar încă nu au venit să le dăm avizul pentru a profesa. Există o comisie la nivelul inspectoratului care analizează dacă poliţistul care vrea să profeseze şi în alt domeniu nu s-ar afla în conflict de interese. Pe lângă activitatea de mediere, la Cluj, mai sunt poliţişti care predau legislaţie rutieră sau lucrează ca antrenori de sport, mai ales de lupte", a declarat pentru ZIUA de CLUJ şeful IPJ Cluj.

Cum ajungi mediator

Mediatorii sunt specialişti în soluţionarea conflictelor şi îşi pot desfăşura activitatea în cadrul unei societăţi civile profesionale, al unui birou individual sau în cadrul unor organizaţii neguvernamentale. Orice persoană care a absolvit studii superioare, are vechime de cel puţin 3 ani în muncă şi nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea, cu intenţie, a unei infracţiuni ce aduce atingere prestigiului profesiei, poate să devină mediator. Aceasta trebuie să urmeze un curs de formare a mediatorilor organizat de unul dintre cei cinci furnizor de formare autorizaţi în acest sens de către Consiliul de Mediere.