Foto Poveste cu vânătorul de dinozauri de la Cluj în The Guardian. In memoriam Matyas Vremir

Poveste cu vânătorul de dinozauri de la Cluj în The Guardian. In memoriam Matyas Vremir
Poveste cu dinozaurii de la Cluj în The Guardian. In memoriam Matyas Vremir
Poveste cu dinozaurii de la Cluj în The Guardian. In memoriam Matyas Vremir
Poveste cu dinozaurii de la Cluj în The Guardian. In memoriam Matyas Vremir
Poveste cu dinozaurii de la Cluj în The Guardian. In memoriam Matyas Vremir
Poveste cu dinozaurii de la Cluj în The Guardian. In memoriam Matyas Vremir
Poveste cu dinozaurii de la Cluj în The Guardian. In memoriam Matyas Vremir
Poveste cu dinozaurii de la Cluj în The Guardian. In memoriam Matyas Vremir

The Guardian face un elogiu paleontologului român Matyas Vremir la moartea acestuia. Acesta s-a stins din viaţă la vârsta de 49 de ani, într-un spital din Cluj. A fost cel care a descoperit scheletul celui mai mare dinozaur zburător din lume, cu o anvergură a aripilor de 16 metri.

Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitaţi pagina principală ZIUA DE CLUJ

Presa internaţională nu îi uită pe cei care au contribuit la marile descoperiri ale secolului nostru. Multe dintre descoperirile paleontologului român Matyas Vremir au fost donate Societății Muzeale din Transilvania (EME) din orașul său natal, Cluj-Napoca. 

De numele paleontologului român Matyas Vremir se leagă două mari descoperiri: „Balaurul Bondoc”, cel mai complet schelet de dinozaur descoperit în România, și „Dracula”, cel mai mare dinozaur zburător.

În 2010, în Analele Academiei Naţionale Americane a Ştiinţelor (PNAS) era anunțată descoperirea unei noi specii de velociraptor despre care, analizele ulterioare, au arătat că a populat Europa în urmă cu 70 – 80 de milioane de ani. Autorul descoperirii era Matyas Vremir (Matei Vremir), de la Societatea Muzeului Ardelean (EME) din Cluj. El l-a și denumit „Balaurul bondoc” pentru că, potrivit acestuia, „pentru străini sună foarte exotic, iar pentru români, interesant”.

Acest dinozaur biped a fost descoperit într-o mlaştină din apropiere de oraşul Sebeş, fiind considerat „cel mai complet schelet de dinozaur carnivor din Europa”. Vremir a descoperit circa 75 la sută din schelet, fără gât, cap și coadă. În momentul decesului balaurul era aproape adult, măsura între 180 şi 210 de centimetri, de la cap la coadă, și cântarea 30-40 de kilograme. „Balaurul bondoc” avea o pereche de gheare pe fiecare dintre membrele sale inferioare, cu ajutorul cărora îşi imobiliza prada.

„Balaurul bondoc este o rudă apropiată a bine-cunoscutului velociraptor descoperit în Cretacicul Mongoliei, care însă seamănă mai degrabă cu un hibrid între un curcan supradimensionat şi un câine pitbull. Se caracterizează printr-un bust robust, membre posterioare foarte puternice şi musculoase, membre anterioare gracile şi mult alungite, acoperite cu pene. Acest animal era mai degrabă un «kick-boxer» decât un bun alergător, tactica de atac fiind bazată preponderent pe ambuscade. Nu era un alergător de performanţă, ci mai mult un Rambo al junglei”, afirma paleontologul clujean.

O altă mare descoperire făcută de el a fost pterozaurul „Dracula”, cel mai mare dinozaur zburător din lume, cu o anvergură a aripilor de 16 metri, de dimensiunea unui avion.

„Dimensiunea vertebrei este practic de două ori mai mare decât a celui mai mare pterosaur găsit până acum în America de Nord, denumit Quetzalcoatlus, după zeul aztec. Lucrăm cu o echipă de specialişti din Marea Britanie şi Germania. Avem de a face cu cea mai mare bestie zburătoare. Deşi, sincer să fiu, îţi pui întrebarea cum putea să zboare un astfel de animal care ajungea la dimensiunea unui avion”, spunea atunci Matyas Vremir, potrivit Cluj24. Denumirea de „Dracula” a fost dată tot de el, pentru a-i lega numele de Transilvania, dar şi pentru ferocitatea cu care îşi ataca prada, relatează publicaţia Descopera.ro.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Comenteaza