Preda: “Dorinţa Oradiei de a se desprinde echivalează cu dorinţa desfiinţării Clujului ca mitropolie”

Spaţiul ardelean a evoluat în decursul timpului în două direcţii principale, partea dinspre sud, incluzând şi judeţul Alba de astăzi, fiind mai ataşată de Ţara Românească, în timp ce partea dinspre nord, ce include şi Bihorul, a oscilat înspre Moldova. Episcopii de la Vad - unde Ştefan cel Mare, voievodul Moldovei, a ridicat o biserică deosebită ca arhitectură, erau hirotonisiţi de mitropolitul Moldovei, primul dintre episcopii respectivi al cărui nume se cunoaşte fiind Ilarion, la 1523, se arată pe site-ul oficial al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

Academicianul cluejan Ioan Aurel Pop indică, pe de altă parte, că la Cluj s-a constituit centrul unei eparhii ortodoxe (mai exact la Feleac) încă de mai demult, "cel mai târziu la 1488, cu sprijinul principelui Ştefan cel Mare al Moldovei". "Ierarhii acesteia sunt numiţi, la finele secolului al XV-lea şi la începutul secolului al XVI-lea, arhiepscopi (în documente latine) şi mitropoliţi (în surse slavone şi greceşti, adică răsăritene). Ei aveau jurisdicţie, în anumite perioade, din Crişana până în Ţara Bârsei şi din Banatul de Severin până în Maramureş. Cu alte cuvinte, cea mai veche mitropolie românească din Transilvania şi-a avut reşedinţa la Cluj!", susţine Ioan Aurel Pop. La Alba Iulia a existat, de asemenea, un nucleu ortodox puternic, care însă era în legătură cu Ţara Românească.

"Acolo (la Alba Iulia - n. red.) se stabilise, în circumstanţe puţin cunoscute, sediul mitropoliei moderne româneşti, în secolul al XVI-lea, şi tot acolo Mihai Viteazul ridicase catedrală mitropolitană nouă, în cetate, reaşezând instituţia bisericească supremă a românilor transilvani sub oblăduirea Mitropoliei Ţării Româneşti, după cum cerea vechea rânduială din secolul al XIV-lea", arată academicianul clujean. El indică faptul că inclusiv în secolul XIX românii au dorit să aibă mitropolia la Cluj, "dar atunci stăpânirea străină şi mai ales orgoliul nemăsurat al elitei politice transilvane au respins vehement şi au interzis o astfel de posibilitate". "Rearondarea hotarelor eparhiilor este un lucru normal (ca şi făurirea de noi eparhii), numai că ea trebuie făcută cu multă cumpătare, fără patimă şi fără dorinţa de a remedia ceva, stricând un lucru stabilit şi bun. Nu văd, de exemplu, nici o logică în aşezarea episcopiei ortodoxe bihorene sub ascultarea Mitropoliei Ardealului", a precizat Pop.

Unul din argumentele cele mai puternice care susţin prezenţa Oradiei sub jurisdicţia Mitropoliei Clujului este poziţionarea geografică a judeţului Bihor, în nord-vestul ţării, la fel ca judeţul reşedinţă al mitropoliei. Exceptând judeţele din Eparhia Alba Iuliei - Alba şi Mureş, celelalte judeţe din cuprinsul mitropoliei, Cluj, Bihor, Sălaj, Maramureş, Satu-Mare şi Bistriţa-Năsăud, alcătuiesc regiunea de dezvoltare Nord-Vest, structură care funcţionează deja pentru derularea proiectelor regionale. Elementul specific unei mitropolii, principiul mitropolitan este în strânsă legătură cu cel geografic, evidenţiază teologul Radu Preda.

"Principiul mitropolitan este eminamente teritorial. Un centru mitropolitan are drept scop coordonarea misiunii într-un spaţiu dat. În plus, aşa cum s-a păstrat în tradiţia canonică românească, dar parţial şi în cea sârbească, organizarea de tip mitropolitan aduce foarte aproape de eparhie şi parohie exerciţiul sinodal. Concret, un sinod mitropolitan exprimă la nivel regional ceea ce exprima Sinodul «mare» la nivelul unei biserici locale în ansamblul acesteia", a subliniat teologul. "În ceea ce priveste poziţia Oradiei între Cluj şi Sibiu, lucrurile sunt cât se poate de limpezi: Oradea este mai aproape de Cluj decât de Sibiu. Cum la Cluj avem un centru mitropolitan, dorinţa Oradiei de a se desprinde echivalează cu dorinţa desfiinţării Clujului ca mitropolie. La urma urmelor, vorbind cât se poate de limpede, fără alte ascunzişuri, cei de la Oradea, în frunte cu episcopul, trebuie să ne spună acest lucru: nu vrem mitropolie la Cluj! Cine girează acţiunile episcopului Sofroniu doreşte, asta se înţelege, ca mitropolia clujeană să fie redusă la umbra a ceea ce a fost timp de mai bine de cinci ani. Este răzbunarea pentru reducerea mitropoliei de la Sibiu. Problema de fond este ca, in Biserica, nu putem accepta astfel de stratageme", a adăugat Radu Preda. Conform tradiţiei ortodoxe, atât elementele istorice, cât şi geografice sunt privite în lumina pastoral-misionară.

"Având în vedere complexitatea confesională, istorică şi culturală a Transilvaniei, iniţiativa organizatorică trebuie să urmeze doar principiile pastorale şi de misiune ale Bisericii. Potrivit tradiţiei canonice a Ortodoxiei, structurile mitropolitane au un caracter de coordonare şi îndrumare a pastoraţiei şi misiunii într-o regiune, motiv pentru care reşedinţa mitropolitană trebuie să se afle la propriu în mijlocul teritoriului de jurisdicţie, comunicând nemijlocit cu eparhiile sufragane. Oricare altă construcţie mitropolitană, contrară acestui principiu al proximităţii, nu ar fi de folos misiunii Bisericii şi credincioşilor ei", au precizat şi reprezentanţii Sinodului Mitropolitan al Clujului, în urma şedinţei desfăşurate acum două zile.