Prefectura Cluj face publice rezultatele analizelor în cazul animalelor moarte de la ferma "groazei" din Recea Cristur. Ce s-a descoperit

Prefectura județului Cluj a transmis marți, 3 martie, o informare privind situația exploatației de animale din comuna Recea Cristur, unde în perioada 26 februarie – 2 martie s-au desfășurat activități de neutralizare a subproduselor de origine animală.

Operațiunile au avut loc la țarcul de vânătoare din satul Căprioara, în zona denumită Ambreuș, sub coordonarea Centrului Local de Combatere a Bolilor Cluj, cu respectarea strictă a prevederilor legale și a condițiilor impuse de autoritățile competente în domeniul sănătății și protecției mediului.

Pentru desfășurarea intervenției au fost asigurate echipamentele și mijloacele tehnice necesare, precum și personal instruit în prealabil. Pe amplasamentul din zona Ambreuș a fost săpat un șanț cu o adâncime de aproximativ 4 metri, o lățime de circa 3 metri și o lungime de 8 metri, dimensionat în funcție de numărul animalelor care trebuiau îngropate.

După excavare, șanțul a fost pregătit prin așternerea unui strat de nisip, urmat de o geomembrană de înaltă densitate pe toată suprafața, inclusiv pe taluzuri. A fost aplicat ulterior un nou strat de nisip, iar cadavrele au fost acoperite cu mai multe straturi de substanțe dezinfectante sub formă de pulbere și pământ.

Pentru a preveni infiltrarea apei din precipitații, groapa a fost acoperită cu material impermeabil, urmând să fie împrejmuită cu gard de sârmă și semnalizată cu mesajul: „ACCESUL STRICT INTERZIS ÎN ACEST PERIMETRU – PERICOL DE CONTAMINARE!”. A fost utilizat un dezinfectant veterinar virucid cu spectru larg de acțiune, destinat prevenirii și controlului bolilor la animale.

La activități au participat reprezentanții instituțiilor implicate, sprijiniți de autoritățile locale și de medicii veterinari de liberă practică din comună.

Rezultatele analizelor: majoritatea probelor, negative

Pentru probele recoltate de la ferma din Recea Cristur începând cu 16 februarie 2026, Laboratorul sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor din cadrul DSVSA Cluj a efectuat 12 examene de laborator și 75 de investigații.

Printre acestea:

• 6 examene anatomopatologice – toate negative;
• 11 teste pentru encefalopatii spongiforme transmisibile (inclusiv Boala cronică cașectizantă a cervideelor și Encefalopatia Spongiformă Bovină) – negative;
• 5 teste pentru rabie – negative;
• 13 examene bacteriologice (Listerioză, Paratuberculoză, Salmoneloze etc.) – negative;
• 1 test virusologic și 1 test de biologie moleculară pentru Bluetongue – negative;
• 1 test serologic pentru bruceloză – negativ.

În cadrul examenelor parazitologice au fost identificate unele probe pozitive pentru anumiți paraziți (Paramphistomum spp., Eimeria spp., Trichocephalus spp. și ouă de tip strongil).

În ceea ce privește apa, din cele 8 examene bacteriologice efectuate, una a fost pozitivă pentru Escherichia coli și Enterococcus faecalis, în timp ce cele 20 de analize fizico-chimice au fost negative. Două investigații toxicologice sunt în lucru la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, iar o analiză de furaj este, de asemenea, în curs.

Calitatea apelor din zonă

Pentru evaluarea calității cursurilor de apă din zona fermei, Sistemul de Gospodărire a Apelor Cluj a prelevat, în 20 februarie 2026, probe din râul Lonea (amonte și aval de fermă) și din doi afluenți necadastrați din zona Țarc 1 și zona Ambreuș.

Potrivit analizelor realizate conform Ordinului nr. 161/2006 al Ministerului Mediului, cursurile de apă monitorizate se încadrează în limitele clasei a II-a de calitate, fără a fi evidențiate influențe asupra calității generate de activitatea fermei.

Corpul de apă „Lonea și afluenții” este încadrat în stare ecologică moderată, conform monitorizării operaționale desfășurate de-a lungul anului, evaluarea anuală a stării ecologice incluzând cinci clase, de la „Foarte bună” la „Proastă”.

Potrivit Prefecturii Cluj, rezultatele analizelor de laborator arată că nu există risc de răspândire a unor boli infecțioase în rândul animalelor sau al populației.

Autoritățile au mai precizat că, pe toată durata intervențiilor, proprietarii exploatațiilor au continuat să asigure hrana animalelor aflate în țarcuri.