Prietenul lui Carlos Şacalul a fost şef la MAI Cluj. Ce dosar i-au făcut securiştii

Prietenul lui Carlos Şacalul a fost şef la MAI Cluj. Ce dosar i-au făcut securiştii
Unul dintre cei mai mari securiști ai României comuniste, Nicolae Pleșiță, avea patru clase și tupeu fără margini.

Temutul securist a plecat de la munca de jos, în tinerețe muncind doi ani la culesul de căpșuni pe ogorul unui moșier. După, s-a angajat ca ajutor de circularist la o fabrică de cherestea din Curtea de Argeș. Înscris în partid, a ajuns șef în Securitate și înnopta în casele colegilor plecați la studii, împreună cu soțiile acestora. Înainte de a fi numit şef la Cluj, viitorii săi colegi l-au verificat la sânge. Ce au descoperit:

După ce s-a înscris în sindicat și în UTC, Nicolae Pleşiţă a devenit activist de partid, apoi șef al Securității Pitești. Pentru a fi numit șef al direcției regionale MAI Cluj, în 1961, Pleșită a fost verificat "la sânge" de organele de partid și de ofițerii Securității. Astfel s-a descoperit că soția sa, angajată ca dactilografă, a avut o relație sentimentală, în 1944, cu un primar - moșier, membru PNL.


"Soția este casnică, membră de partid. Aceasta, din 1944 până în 1944, a fost secretară -dactilografă la primăria comunei Cetățeni - Argeș, fiind angajată de Purchinescu Gheorghe, moșier și primar PNL al acestei comune, cu care întreținea relații sentimentale. Menționăm că Purchinescu Gheorghe, în 1951, a fost arestat și condamnt la 25 de ani muncă silnică pentru faptul că a făcut parte din banda Arsenescu", se arată în dosarul de cadre al PCM al lui Nicolae Pleșiță, citat de evz.ro.

Rude violente

În 1952, femeia a fost sancționată cu "vot de blam", iar trei ani mai târziu dată afară din MAI deoarece a ascuns că fratele ei a fost leginar. Un unchi al celui care urma să devină torționarul lui Paul Goma, și care ar fi pus la punct atentatul cu bombă de la postul de radio "Europa Liberă", a omorât un om și a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Informația apare în același document al partidului, în 1961, act semnat de trei politruci responsabili cu secția de cadre a PCR.

Bârfe de partid

Ion Negreanu, instructor în secția de cadre a CC al PMR, consemna pe 11 decembrie 1961, într-o "notă de relații", faptul că s-a deplasat în orașele Pitești și Curtea de Argeș și a cerut relații de la 30 de locuitori despre Nicolae Pleșiță, în vederea avansării. Astfel, a aflat despre cel care urmă să devină un torționar de temut că, în copilărie, Pleșită "mergea la biserică cu părinții". "Din 1940 a muncit doi ani în gospodăria părinților și, ca zilier, la grădina de căpșuni a lui Drecea și la gară, unde încărca butuci. Din 1942 până în 1948 a muncit ca sortator, ajutor circuralist și circularist la fabrica forestieră Moroieni din Curtea de Argeș. ... În 1946 a avut relații intime cu o fată din comună, ulterior această femeie a dat naștere unui copil, însă nu a avut nicio pretenție asupra lui", se mai arată în nota lui Negreanu.

Încornoratul maior Andreescu

Pe atunci, șef al secției cadre a MAI Argeș era un anume maior Andreescu. Între cele două familii, Pleșiță și Andreescu, au existat relaţii de prietenie și își făceau vizite. "În timpul când maiorul Andreescu a fost la studii, într-o noapte, maiorul Pleșită (care era în control la Pitești) a dormit la soția acestuia acasă, fapt ce face ca Mr. Andreescu să bănuiască că soția lui cu Mr. Pleșiță ar fi avut relații intime. Pleșiță recunoaște că a dormit o noapte la soția lui Andreescu acasă, însă el susține că între ei nu au existat relații intime", se mai arată în document.

A schimbat mai mulţi bani

O altă bilă neagră la dosarul de cadre al lui Pleșiță reprezintă un incident din 1952, când, viitorul general de Securitate a schimbat 2.000 de lei peste pragul impus de noua orânduire comunistă. Cu prilejul reformei monetare, au fost puși în discuție, într-o ședință de partid, mai mulți ofițeri care au schimbat sume mari de bani. Când i s-a dat cuvântul, Pleșiță a arătat că era într-o deplasare la Arad și a împrumutat 2.000 de lei de la un coleg deoarece nu a avut cu ce să plătească consumația la cantină. Cu mia de lei vechi pe care o avea asupra lui și cele două împrumutate a schimbat 3.000 de lei vechi pe 20 de lei noi. Cu această sumă a mâncat, s-a tuns și s-a bărbierit. "Adunarea generală a propus să fie sancționat, însă organul superior a considerat că nu este cazul și nu a confirmat sancțiunea", se consemnează în notă.

Autocritica lui Pleșiță

Pe 5 mai 1952, organizația de bază Partid a Securității Regiunea Vâlcea s-a întrunit să dezbată cazul lui Pleșiță. S-a întocmit un referat și securistul și-a făcut autocritica. Astfel, "a arătat că abaterea săvârșită de el nu este o abatere mică și că este de acord cu cele sesizate în referat. În continuare, arată că o cauză principală care l-a dus la acestă abatere este că a crezut că organele de Securitate sunt mai ceva decât ceilalți cetățeni (...) Fapta lui se datorește îngâmfării (...) Arată că oamenii sovietici au făcut sacrificii mari, dar nu au recurs la fapte nejuste și de aceea merită să i se aplice sancțiunea Statutară, iar pentru viitor își ia angajamentul de a fi un exemplu în însușirea hotărârilor", se arată în procesul verbal al ședinței de partid.

Au urmat întrebările pentru Pleșiță:

- Tov. Simon Vasile întreabă ce a făcut cu banii?

- Răspuns: Și-a cumpărat halva, pâine, s-a tuns și a plătit la cantina unde mâncase.

- Tov. Neagu întreabă dacă a citit sau nu înainte de a comite abaterea hotărârea CC al PCR.

- Răspuns: Nu a citit-o, dar a ascultat-o la radio, la orele 19 și 23.30.

Sancțiune drastică

În urma votului, 33 de membri de partid au votat pentru sancțiune scrisă în cazul abaterii lui Pleșiță. Un anume tovarăș Balaci a votat pentru sancțiunea votului de blam deoarece Pleșiță fusese trimis la Arad tocmai pentru a supraveghea aplicarea reformei monetare. În ultimul cuvânt, Pleșiță "arată că sancțiunea nu-l va demobiliza, ci-l va întări pentru viitor, va munci mai mult pentru ca partidul să poată să-i ridice sancțiunea ce i-a dat-o", se mai arată în procesul verbal al ședinței de partid.

Cine a fost Nicolae Pleșiță

În 1948, după ce s-a înscris în partid, a fost trimis prin toată țara pentru recrutarea de personal în vederea înființării Securității. Din 1951 a fost avansat în grad și a îndeplinit funcții de conducere în cadrul organelor de Securitate: șef secție și șef serviciu la Regionala de Securitate Arad și Vâlcea (1951-1952); șef secție la Regionala de Securitate Pitești (1952-1953); șef serviciu la Direcția Cadre a Ministerului de Interne (1953-1956); locțiitor șef serviciu la Direcția Regională de Securitate Pitești (1956-1961).

În 1967 a fost transferat la București în funcția de șef al Direcției de Securitate și Gardă a Ministerului de Interne (19 aprilie 1967 - 27 noiembrie 1972), fiind înaintat la gradul de general-maior.

A fost avansat la gradul de general-locotenent (9 mai 1977), conducând, împreună cu generalul Emil Macri, reprimarea minerilor participanți la greva minerilor din Valea Jiului din august 1977.

Prietenul lui Carlos Șacalul

Generalul Pleșiță a fost inculpat, în 1997, pentru complicitate la atentatul cu bombă din 21 februarie 1981 de la postul de radio "Europa Liberă" din München, pus la cale de teroristul Carlos Șacalul (Ilich Ramírez Sánchez). În martie 2009, Nicolae Pleșiță a fost scos de sub urmărirea penală privind implicarea în atentat.

După 1990, Pleșiță a apărut în emisiuni de televiziune, îndeosebi la OTV, în care a înfierat cu mânie rezistența românească armată din munți. Tot el a fost anchetatorul disidentului Paul Goma, înainte ca acesta să fie silit să plece în exil la Paris. Pleșiță a fost unul dintre cei mai vehemenți contestatari ai fostului său coleg din securitatea ceaușistă, generalul Ion Mihai Pacepa, cel care, în vara lui 1978, a fugit în SUA.

Generalul Nicolae Pleşiţă, fost şef al Direcţiei de Informaţii Externe a fostei Securităţi, a murit în septembrie 2009, la vârsta de 80 de ani.

Comenteaza