Primul centru cultural rus din afara capitalei, inaugurat astăzi la Cluj FOTO
- Scris de Ovidiu Cornea
- 29 Noi 2011, 15:06
- Eveniment
- Ascultă știrea
Anunţat iniţial între invitaţi, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Alexander Anatolievici Churilin nu a fost prezent la eveniment.
Centrul dispune de bibliotecă, săli de conferinţă şi de dezbateri şi este situat la parterul căminului Economica I al UBB, de pe strada Teodor Mihali din cartierul clujean Gheorgheni.
CCS este primul inaugurat în afara Bucureştiului, a subliniat ataşatul cultural al Ambasadei Rusiei, ce girează înfiinţarea centrului, alături de Fundaţia Russkiy Mir şi de UBB.
Reprezentantul Fundaţiei amintite, Valeriy Podmasko a evidenţiart mai întâi faptul că România este o ţară care şi-a păstrat ortodoxia şi a evidenţiat personalitatea lui Dimitrie Cantemir.
Invitatul rus s-a arătat impresionat de Transilvania, pe care a vizitat-o pentru prima oară, vorbind despre ungurii care locuiesc aici, ce fac parte dintr-o civilizaţie cu un aport important la cultura regională şi chiar mondială.
„Înţeleg foarte bine de ce am ales Clujul pentru al doilea centru cultural rus (din România, n.red.) al Fundaţiei Russkiy Mir. Ne-am gândit să deschidem dar n-am vrut să-i jenăm pe pioliticieni (...) Centrul de aici din Cluj va trebui să muncească pentru a deveni cât mai eficace şi eficient în cadrul celor 78 de centru culturale ruse, din 36 de ţări", a subliniat Valeriy Podmasko.
Inaugurarea CCR a cuprins şi un mini-concert susţinut de cântece ruseşti, interpretate de două artiste, acompaniate la pian.
„Le propuonem partenerilor ruşi să reflecteze la ideea amplasării la Cluj a unui lector rus, care să ocupe funcţia de director, iar noi să dăm directorul adjunc, cum se obişnuieşte", a subliniat rectorul UBB, Andrei Marga.
În incinta CCR studenţii şi clujenii în general pot consulta cărţi şi diverse publicaţii ruseşti, urmând ca resursele centrului să fie îmbogăţite şi perfecţionate în viitorul apropiat. Pe pereţii centrului sunt amplasate mai multe portrete ale unor personalităţi ruseşti, între care F. Dostoievski, A.p. Cehov, L. Tolstoi, N. Gogol sau A. Puşkin.
