Principele “exilat” al Clujului

Un clujean reprezentat pe Monumentul Reformei de la Geneva, a cărui coroană este păstrată în tezaurul habsburgic de la Viena, este marginalizat în oraşul natal, unde doar o placă omagială şi o stradă de la periferie aduc aminte de el.

"Numele principelui Bocskai nu e atât de faimos şi respectat în Ardeal ca, de exemplu, cel al lui Ioan sau Matia, din familia Hunedoreştilor. În amintirea lui nu s-au ridicat statui, nici instituţii ori străzi nu-i poartă numele, precum al eroului biruitor de turci sau al regelui «cel drept»", remarcă Maria Lupescu Mako, profesor la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) în volumul "Principele Ştefan Bocskai şi epoca sa", coordonat de Tudor Sălăgean şi Melinda Mitu. Principele a fost şcolit la curţile din Viena şi Praga şi a fost apoi considerat un mare om de stat. "Comandant militar de valoare, el a dat hotărât semnalul desprinderii din tradiţiile medievale şi al începutului modernizării armatei principatului. Diplomat înzestrat, Bocskay a izbutit, prin medierea tratativelor de pace dintre otomani şi imperiali, să joace un rol cu adevărat important în diplomaţia europeană", se arată în preafaţa volumului amintit. Între meritele sale se mai numără înnobilarea a 10.000 de haiduci şi acordarea oraşului în care s-a născut a privilegiului scutirii de impozit. A fost cel dintâi dintre marii principi calvini ai secolului XVII. Deşi a domnit doar între 1605 şi 1606, Bocskai este considerat de specialişti drept un deschizător de drumuri. "El a reuşit în scurta sa domnie să imprime politicii transilvănene o direcţie de evoluţie care ar putea fi considerată responsabilă pentru remarcabila afirmare a principatului din deceniile următoare", se mai arată în carte.

"Din păcate, nici la Cluj, oraşul unde s-a născut, lucrurile nu stau altfel, în pofida faptului că amintirea lui Bocskai ar fi trebuit să fie, evident, păstrată mai viu în această urbe decât în conştiinţa naţională stimulată de rolul său istoric", adaugă specialista. La cumpăna dintre secolele XIX şi XX, actuala Piaţă Avram Iancu purta numele principelui şi, mai mult, exista şi o stradă în centrul oraşului care se numea astfel, mai precis actuala Sextil Puşcariu. Cartea a apărut în 2006, iar de atunci, pe casa în care s-a născut principele Bocskai, pe care se află şi stema familiei sale, a fost montată o placă memorială, la iniţiativa Comisiei Comemorative Bocskai, parte a Prefecturii judeţului Hajdu Bihar din Ungaria. "Cu ani în urmă, a fost o cerere ca o stradă să poarte numele principelui Bocskai. A fost acceptată, iar primăria şi consiliul de atunci a decis să fie aleasă o stradă din zona Borhanci, unde nici acum nu locuieşte nimeni", a precizat istoric Tudor Sălăgean, membru al comisiei responsabile cu denumirea străzilor din Cluj-Napoca. "Cu siguranţă ar fi meritat mai mult", a apreciat acesta.

Coroana principelui Bocskai poate fi admirată în tezaurul imperial de la Hofburg. Este o bijuterie din aur, bătută cu rubine, smaralde, safire, turcoaze şi perle, primită în 1605 de la sultanul Ahmet I, cu ocazia încoronării ca rege al Ungariei. Coroana este expusă alături de cutia în care a fost trimisă de sultan, fabricată la Isfahan, din piele de Persia. Statuia principelui clujean de la Geneva face parte din Monumentul Reformei. Ansamblul statuar înfăţişează 10 personalităţi care au marcat calvinismul, între care însuşi Calvin. Bocskai este singurul din regiunea central-europeană reprezentat aici. O altă statuie care îl înfăţişează se află la Budapesta, iar la Kosice există şi o placă omagială cu numele său.