Procurorul clujean Irimie, "făcut praf" la audieri

Procurorul clujean Irimie,
CSM a motivat avizarea negativă a lui Ioan Irimie pentru funcţia de procuror şef al DNA. Irimie nu cunoaşte instituţiile UE, nu este la curent cu realităţile din cadrul DNA şi dovedeşte o lipsă de viziune managerială, arată CSM.

Clujeanul Ioan Irimie, propus de ministrul Justiţiei pentru preluarea funcţiei de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), nu a reuşit să treacă de interviul de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Secţia de procurori a CSM, din care a făcut parte şi fostul şef al lui Irimie, Daniel Morar, l-a audiat pe magistratul clujean, şi apoi a motivat decizia de a aviza negativ propunerea Monei Pivniceru. Motivarea a fost trimisă, luni, ministrului care l-a propus de Irimie.

În hotărârea CSM se arată că Irimie nu corespunde funcţiei de şef al DNA, iar motivele sunt multiple, spun reprezentanţii Secţiei pentru procurori, care au făcut parte din comisia de audiere a acestuia. „Domnul procuror Ioan Irimie nu cunoaşte instituţiile Uniunii Europene, făcând confuzie între instituţii atât sub aspect organizatoric, cât şi din punct de vedere al atribuţiilor şi al relaţiilor cu alte organizaţii sau instituţii naţionale ori europene", se arată în hotărârea CSM. Amintim că la interviul care a avut loc în 22 noiembrie, procurorul Irimie a confundat Consiliul Europei cu Comisia Europeană în contextul evaluărilor la care România este supusă la capitolul Justiţie. Astfel, Irimie a confundat mecanismul instituit de Grupul de state împotriva corupţiei cu Mecanismul de cooperare şi verificare (ce aparţine Comisiei Europene, nu Consiliului Europei).

Procurorul DNA a fost „taxat" şi în ceea ce priveşte cunoaşterea situaţiei reale a instituţiei pe care ar vrea să o conducă. În hotărârea CSM, Irimie este acuzat de „cunoaşterea lacunară a realităţilor instituţionale ale DNA" şi de „lipsa unei prezentări coerente şi detaliate a modalităţilor concrete de colaborare cu Ministerul Justiţiei, CSM, Parlamentul României, Ministerul Finanţelor Publice şi alte instituţii publice, inclusiv Serviciul Român de Informaţii sau alte structuri informative specializate".

 

 

Ioan Irimie este „făcut praf" şi la capitolul „viziune managerială", întrucât, arată CSM, deşi a indentificat o serie de probleme specifice DNA, şi a indicat obiective care ar putea duce la diminuarea acestora, nu a prezentat modalităţi concrete pentru realizarea unui astfel de ţel. De exemplu, Irimie a propus completarea schemei de personal a DNA cu procurori din cadrul altor parchete, dar nu a arătat cum se poate face acest transfer, date fiind posibilităţile actuale şi legislaţia în vigoare.

 

Mai rău, procurorul clujean a vorbit în faţa colegilor săi despre „instabilitatea cadrului legislativ" al DNA, în contextul în care această instituţie nu s-a confruntat cu astfel de probleme, nici în privinţa incriminării infracţiunilor de corupţie, nici în privinţa cadrului funcţional. Lui Irimie i se reproşează că atât viziunea, cât şi susţinerile lui sunt în contradicţie cu indicatorii statistici şi de performanţă din rapoartele DNA. Procurorul clujean nu ar avea nici abilităţi în domeniul bunelor relaţii cu mass-media, neavând preocupări în ceea ce priveşte îmbunătăţirea imaginii publice a DNA, se arată în motivarea CSM.

 

„Cireaşa de pe tort" e, însă, activitatea procurorului Irimie, care „nu s-a evidenţiat prin întocmirea unui număr corespunzător de rechizitorii în cauzele de corupţie instrumentate", comisia CSM referindu-se la perioada 2003-2005, în care acesta a condus Parchetul Naţional Anticorupţie Cluj. Mai mult, în ultimul an de activitate, Irimie, procuror DNA la Cluj, nu a întocmit nici un rechizitoriu.

În finalul hotărârii, CSM arată că şeful DNA (Daniel Morar - n.red.), a solicitat, în 2005, revocarea subalternului său, Ioan Irimie, din cauza lipsei de performanţă. Însă, Irimie, în loc să conteste, în mod legal, solicitarea de revocare, a preferat să îşi dea demisia, fapt care nu i-a adus nici un beneficiu de imagine în faţa comisiei care l-a audiat în 22 noiembrie 2012.

Comisia care l-a audiat pe clujeanul Irimie a fost constituită din Bogdan Gabor, Florentina Gavadia, George Muscalu, Oana Schmidt Hăineală - vicepreşedinte CSM, Daniel Morar (fostul şef al DNA) şi ministrul Justiţiei Mona Pivniceru. Singurul vot în favoarea procurorului clujean a venit chiar din partea ministrului Justiţiei, care l-a propus pentru funcţia de şef al DNA.

Avizul CSM este consultativ, decizia finală de numire a şefului DNA aparţinând preşedintelui Traian Băsescu.

 

 

Etichete
Comenteaza