Procurorul Elena Botezan rămâne la şefia DNA Cluj încă trei ani

Elena Botezan a fost reînvestită joi în funcţia de şefă a DNA Cluj, chiar în ziua în care structura centrală a instituţiei prezenta bilanţul activităţii pe 2012. Cel puţin două dosare grele din arsenalul cu care se laudă DNA au fost instrumentate de procurorul Botezan.

Procurorul Elena Botezan a fost reînvestit ieri în funcţia de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA)- Serviciul Teritorial Cluj, de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Decizia a fost luată în unanimitate, a transmis Monica Prejmereanu, purtătorul de cuvânt al CSM. Elena Botezan ocupă funcţia de şefă a DNA Cluj din 12 noiembrie 2009, mandatul ei fiind de trei ani.

Legea permite însă reînvestirea în funcţia de conducere pentru încă trei ani. Voturile pentru reînvestirea Elenei Botezan în funcţia deţinută s-a dat chiar în ziua în care DNA, structura centrală, şi-a prezentat bilanţul activităţii pe anul 2012.

Elena Botezan are o vechime ca procuror de peste 15 ani, şi a îndeplinit această funcţie, succesiv, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca. Din 15 decembrie 2005, Elena Botezan lucrează că procuror la DNA Cluj, devenind în 2009 şefa acestei structuri. Ca procuror, Botezan a avut o activitate susţinută, multe dintre rechizitoriile „cu greutate", vizând fraude mari sau nume cu rezonanţă în lumea politică şi a afacerilor din Cluj având semnătura sa.

Dosarele prin care au fost trimişi în judecată fostul primar Sorin Apostu şi soţia sa, Monica Apostu, Radu Bica, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj sau cel privind frauda la referendumul din vara trecută, prin care a fost trimis în judecată Dumitru Samson, fiul vitreg al ministrului Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, sunt rezultatul activităţii procurorului Botezan.

Anchetarea lui Radu Bica, începută în toamna anului 2011, s-a finalizat cu o condamnare definitivă de cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, cu o condamnare definitivă de trei ani cu suspendare pentru dare de mită, spălare de bani şi cumpărare de influenţă în cazul aşa-numitei denunţătoare a lui Bica şi Apostu, Aspazia Droniuc, urmând ca instanţa să pronunţe în curând un verdict în cazul fostului primar Sorin Apostu, a soţiei sale, avocatul Monica Apostu şi a omului de afaceri Călin Stoia, judecaţi de Curtea de Apel Mureş în acelaşi dosar, pentru fapte de corupţie.

Un alt rechizitoriu de dată recentă, întocmit de Elena Botezan, este cel prin care a fost trimisă în judecată Stela Trif, femeie de afaceri din Cluj acuzată că a cumpărat pe fonduri europene aparatură de proastă calitate, din India, pentru 55 de spitale din ţară. Clujeanca s-a angajat în faţa reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii că toate cele 65 de aparate necesare spitalelor din ţară vor fi livrate de societatea italiană KW Apparecchi Scientifici, la preţul de 355.334 euro. După semnarea contractului cu ministerul, şi după ce una dintre angajate i-a prezentat mai multe oferte, Trif a decis ca achiziţia să se facă de la firma indiană Rajas Enterprises, iar în 2 februarie 2009 a încheiat contractul contra sumei de 165.450 de dolari (123.900 euro), având astfel un câştig de peste 150%, se arată în rechizitoriu. Unele dintre aparatele importate de Trif au luat foc de la prima utilizare, iar pentru a le putea folosi angajaţii spitalelor erau nevoiţi să stea cu şurubelniţa în buzunar.

Creştere record a condamnărilor definitive

Raportul privind activitatea desfăşurată de DNA, prezentat de procurorul şef Laura Oprean, arată că anul 2012 a marcat o creştere fără precedent a numărului persoanelor condamnate definitiv - cu 150% faţă de anul anterior şi că a continuat pronunţarea unor soluţii de condamnare în dosarele de mare corupţie, printre persoanele condamnate definitiv fiind opt demnitari. "De asemenea, s-a menţinut rata mare a condamnărilor şi a celorlalte decizii prin care instanţele de judecată au stabilit vinovăţia, respectiv 90% din totalul persoanelor faţă de care s-au pronunţat decizii definitive în anul 2012", se arată într-un comunicat de presă al DNA.