Producătorii de medicamente continuă războiul cu Ministerul Sănătăţii. Ce reproşează

Producătorii de medicamente generice din România acuză că propunerile guvernului pentru modificarea taxei clawback ignoră efectele „catastrofale" ale acesteia asupra medicamentelor cu preţ accesibil.

„Reprezentanţii Ministerelor Finanţelor Publice şi Sănătăţii refuză să ia în considerare orice soluție viabilă care să asigure accesul populaţiei la medicamente cu preţ accesibil şi să evite distrugerea industriei farmaceutice locale", arată Laurențiu Mihai, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). „Producătorii de medicamente generice, majoritatea acestora având unităţi de producţie în România, sunt obligați în continuare să plătească pentru deficienţele legislaţiei din trecut și pentru veniturile obținute de distribuitori și farmacii; politica guvernului îi împinge spre insolvență iar sute de medicamente cu preț accesibil riscă să dispară de pe piață, în detrimentul pacienților din România".

APMGR, împreună cu asociațiile de pacienți, va demara o campanie de informare a populației referitoare la efectele pe care politica guvernului în domeniul sănătății le produce în plan social și economic şi despre care Damian spune că sunt „grave".

Asociaţia respinge noua propunere a Guvernului de reglementare a taxei clawback, pentru că, spune Damian, „reduce accesul populaţiei la medicamente cu preţ accesibil şi va duce la distrugerea industriei farmaceutice locale".

Noua variantă de modificare a taxei clawback, aflată în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, „ignoră orice propunere" venită din partea producătorilor de medicamente generice, arată Mihai. „Producătorii de medicamente generice sunt priviţi ca parte a problemei reprezentată de un consum nesustenabil de medicamente, în loc să fie considerați o soluţie pentru obţinerea unei alocări eficiente a fondurilor bugetare pentru sănătate, aşa cum se întâmplă în toate ţările Uniunii Europene", spune Laurențiu Mihai, directorul executiv APMGR.

Medicamentele generice reprezintă, în volum, două treimi din tratamentele utilizate în prezent de pacienţii din România, dar cheltuielile corespunzătoare acestor tratamente reprezintă sub 30% din resursele financiare. Pe de altă parte, impactul negativ al taxei clawback este cu mult mai mare pentru producătorii de medicamente cu preţ accesibil avand în vedere că, pentru medicamentele cu preţul de producător sub 25 de lei, marjele distribuitorilor şi farmaciilor sunt stabilite invers proporţional cu preţul de producător și reprezintă însumat 38% din preţul de raft, spune Mihai.

Companiile membre APMGR continuă să susțină că o variantă fezabilă este o nouă formă a taxei clawback, începând cu 1 ianuarie 2013, care să excludă din calcul medicamentele cu prețul de producător sub 30 de lei. „În acest fel, este asigurat accesul populaţiei la medicamente de bază, în conformitate cu programul de guvernare asumat de actualul Cabinet. În acelaşi timp, această măsură ar limita efectele negative deosebit de grave asupra producătorilor de medicamente generice, care sunt principalii furnizori de medicamente cu preţ accesibil", arată producătorii de medicamente. În plus, arată APMGR, baza de calcul a taxei trebuie să fie preţul de vânzare al producătorului, nu preţul de raft, iar consumul real din anul anterior trebuie să fie suma de referinţă folosită la calcularea taxei.

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Actavis, AC Helcor, B. Braun, Biofarm, Dr. Reddy's, Egis, Gedeon Richter, Krka, Labormed, Medochemie, Sandoz, Sanofi-Aventis, Sintofarm, Terapia-Ranbaxy Cluj (foto), Teva şi Zentiva.