Producătorii de medicamente se plâng la FMI: intrăm în faliment

Producătorii de medicamente au atras atenţia de mai multe ori, în ultimul an, că taxa de clawback poate duce la faliment sau la dispariţia mai multor medicamente de pe piaţă. Dragoş Damian, CEO al companiei Terapia Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), a adus în atenţia reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional (FMI) faptul că prin taxa de clawback se finanţează un deficit de 1,5 miliarde de lei din sistemul de sănătate.

Practic, în anul 2011, a fost aprobată o ordonanţă de urgenţă care reglementează taxa de clawback. Astfel, producătorii sau importatorii de medicamente au obligaţia de plăti statului o contribuţie trimestrială calculată prin aplicarea unui procent asupra valorii consumului de medicamente gratuite sau compensate. Societăţile trebuie să plătească această sumă pentru acele volume de vânzări care depăşesc media trimestrială a sumelor de bani care sunt aprobate pentru medicamentele suportate din fondul de asigurări sociale şi bugetul Ministerului Sănătăţii Publice. "Repre-zentanţii FMI au ascultat propunerile noastre, constrângerile pe care le avem şi urmează să discute şi cu autorităţile, iar la sfârşitul vizitei de lucru să se pronunţe. Totuşi, ei ne-au spus că autorităţile sunt cele care pot lua deciziile", a declarat Dragoş Damian, care a participat la întâlnirea dintre producătorii de medicamente şi FMI.

„Am cerut ca această taxă de clawback să fie sustenabilă, să nu plătim ca producători sume pentru alţi jucători de pe piaţă, să fie o conlucrare. Noi ne primim banii într-un an, în timp ce taxa o plătim trimestrial. Nu dorim să finanţăm un deficit în sistem de 1,5 miliarde de lei", a spus Damian. În luna mai, producătorii de medicamente, în frunte cu Dragoş Damian, arătau că, în 2011, bugetul pentru decontarea de medicamente a fost de 6,8 miliarde de lei, iar bugetul din 2012 a fost de de 5,7 miliarde de lei. „Am arătat toate aspectele reprezentanţilor FMI. Clawback-ul nu e o taxă, ci o finanţare. Plătind acea taxă, cifra de afaceri scade şi vom ajunge să plătim taxe şi impozite mai mici. Nu mai avem flux de numerar achităm taxa şi nu mai avem bani de investiţii în fabrici. Fabrica din Cluj nu pot să o închid, dar o firmă care importă medicamente şi care are 10-20 de angajaţi se poate închide. Situaţia economică s-a deteriorat", a mai spus Damian. AMGDR este mulţumită de discuţiile cu Ministerul Finanţelor Publice. „Sunt foarte mulţumit că cei de la Ministerul Finanţelor s-au implicat şi ne înţeleg probleme. Din păcate, nu există un dialog normal cu Ministerul Sănătăţii. S-a deteriorat mult acest dialog în ultimele luni", a precizat Dragoş Damian.

Consecinţele taxei de clawback

Cel mai mare producător şi distribuitor de analgezice opioide şi morfină retard necesare bolnavilor de cancer, Mundipharma, şi-a anunţat în luna martie retragerea de pe piaţa românească ca urmare a "creşterii insuportabile a nivelului de taxare", conform unui comunicat al reprezentanţilor companiei. În luna iunie, pacienţii care suferă de boli reumatismale erau disperaţi pentru că de trei luni nu găseau în farmacii matotrexat, principalul medicament folosit în tratamentul poliartritelor reumatoide. Ministerul Sănătăţii a rezolvat problema la acel moment comandând unui producător de medicamente 35.000 de cutii de metotrexat. „Este un medicament foarte ieftin şi nimeni nu este dispus să îl producă sau să îl distribuie în Româniat", declara, în luna iunie, Oana Grigore, purtătorul de cuvânt al MSP.