Profesori clujeni cer CSM să oprească acţiunile DNA după referendum

Printre semnatari se numără scriitorul clujean Vasile Gogea, profesorul Lucian Năstasă - Kovacs de la Institutul de Istorie "George Bariţiu" al Academiei Române din Cluj, directorul institutului de turcologie din Cluj Tasin Gemil, scriitorul Alexandru Petria, profesorul universitar Michael Shafir şi editorialistul ZIUA de CLUJ Octavian Hoandră.

Amintim, DNA Cluj a deschis un dosar în care sunt cercetaţi fostul ministru al Administraţiei Teodor Atanasiu, care este şi preşedintele PNL Alba, dar şi Horea Uioreanu, şeful Consiliului Judeţean Cluj -şi preşedinte al PNL Cluj-Napoca.

Iată mai jos conţinutul sesizării:
În ultimele zile, Parchetul General şi Direcţia Naţională Anticorupţie desfăşoară activităţi
de cercetare specifice în diferite zone şi localităţi rurale şi urbane ale ţării, sub pretextul
verificării corectitudinii desfăşurării referendumului privind demiterea Preşedintelui
României, din data de 29 iulie a.c. Presa prezintă zi de zi cum cetăţenii din diferite zone
ale ţării sunt interogaţi la domiciliu sau sunt transportaţi cu dubele la sediile parchetelor.
Este vorba de o acțiune de o amploare ieşită din comun, de masă, în care instituțiile
menţionate sunt implicate în ansamblu, utilizînd o mare parte din resursele umane,
materiale și financiare pe care le au la dispoziţie. Comunităţi întregi sunt supuse trierii şi
anchetate, în forme care reiau, la o altă scară, în alt context și cu metode adaptate,
practicile staliniste care au marcat instaurarea comunismului în ţara noastră. Ideea de
autonomie și de responsabilitate individuală pentru fapte, dacă ele există, prezumția
de nevinovăție, drepturile fundamentale ale omului, libertatea de conştiinţă şi de
exprimare, sunt călcate în picioare. Asemenea acţiuni nu pot fi motivate în nici un fel,
nu au nicio raţiune constituţională, sfidează și pun în pericol de moarte sistemul
democratic din ţara noastră. Ele sunt cu atât mai nocive, cu cât sunt îndreptate
împotriva formei de bază, originare, a democraţiei: democraţia directă, participativă.
Într-un referendum, aşa cum a fost acela desfăşurat la 29 iulie a.c., cetățenii sunt
chemați să decidă în mod direct, și nu prin reprezentanţi politici, asupra problemelor
cetății. În acest context, şi în condiţiile în care dl. Traian Băsescu și Partidul Democrat
Liberal s-au pronunțat împotriva desfășurării referendumului și au chemat la boicotarea
acestuia, considerăm că acțiunile Parchetului General sunt puse astfel în slujba unor
interese politice partizane. Represiunea îndreptată împotriva formelor de democrație
participativă, în care cetăţenii se pronunţa direct, fără mijlocirea reprezentanţilor
politici, în probleme ce țin de binele public, va avea consecințe grave asupra sistemului
democratic românesc, asupra încrederii pe care membrii societăţii noastre o manifestă
în statul de drepte şi în imparţialitatea instituţiilor. Democrația nu se construiește cu
procuratura, iar încrederea cetăţenilor în funcţionarea statului de drept nu se obţine
prin anchetarea acestora în legătură cu opţiunile lor în problemele în care sunt
chemaţi şi îndrituiţi să se pronunţe în mod direct.

De aceea, aducîndu-vă la cunoştinţă dezaprobarea şi protestul nostru public în privinţa
acţiunilor întreprinse de Parchetul General şi Direcţia Naţională Anticorupţie în ultima
perioadă în diferite regiuni ale ţării, acţiuni care pun în pericol democraţia în România,
vă solicităm să întreprindeți toate demersurile necesare pentru investigarea acestora și
luarea măsurilor ce se impun.
De asemenea, va transmitem în continuare, în baza prevederilor art. 45 alin (2) şi
următoarele din Legea nr 24/2012, coroborat cu prevederile art. 99 lit t) şi art 991 din
Legea 303/2004 cu modificările şi completările ulterioare solicitarea noastră de a
efectua cercetări şi de a dispune măsurile legale privind încălcarea prevederilor legii în
cadrul unor acţiuni ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
desfăşurate în ultima perioadă şi materializate în următoarele fapte:

I. Încălcarea gravă a normelor de procedură cu privire la modul de preluare a listelor
electorale cuprinzând persoanele care au participat la Referendumul naţional pentru
demiterea preşedintelui României din data de 29 iulie 2012, având următoarele
modalităţi:
Aspecte privind încălcarea flagrantă a normelor de procedură
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a preluat de la un nedeținător de
drept al documentelor listele electorale pe care s-au semnat alegătorii participanţi la
scrutinul din data de 29.07.2012. Astfel, conform prevederilor legale ale Legii 3/2000 şi
Legii 35/2008 precum şi ale actelor normative subsecvente de punere în aplicare pe
perioada procesului electoral, toate documentele cu privire la desfăşurarea scrutinului
sunt gestionate de Biroul Electoral Central şi structurile similare din teritoriu aflate sub
coordonarea sa. La finalul procesului electoral, aceste documente se predau prin proces-verbal Autorităţii Electorale Permanente în vederea arhivării. Întrucât procesul electoral
se încheie conform prevederilor legale prin publicarea în Monitorul Oficial a rezultatelor
scrutinului pentru referendum, validate sau invalidate de Curtea Constituţională, după
ce au fost citite în plenul reunit al Parlamentului, se poate vedea lesne că listele
electorale permanente şi listele electorale suplimentare nu se află în posesia Biroului
Electoral Central.
Comunicatul de presă al Ministerului Public din data de 3 august 2012 relevă că aceste
documente au fost preluate de la societatea comercială care are sarcina de a verifica in
sistem informatic posibilele fapte de vot multiplu. Preluarea s-a făcut fără o adresă
prealabilă de solicitare date, în mod intempestiv la ora 22.00 în data de 02.08.2012 din
faţa sediului Biroului Electoral Central, şi nu de la sediul Autorităţii Electorale
Permanente. Deşi, conform prevederilor legale, Parchetul poate solicita date şi
informaţii de la orice persoană fizică sau juridică, aceasta trebuie făcută conform
normelor de procedură penală prevăzute de lege.
Conduita abuzivă este continuată şi prin aceea că şi în acest moment Parchetul General
deţine listele electorale din cadrul documentaţiei scrutinului, fără a fi obținut acordul
Biroului Electoral Central, care nu și-a încetat, ci doar și-a suspendat activitatea,
conform comunicării publice din data de 4.08.2012. O hotărâre de încuviinţare a
preluării documentaţiilor era cu atât mai necesară, tocmai în consideraţia faptului că
procesul electoral nu este încheiat. Amintim că din BEC fac parte 7 judecători ai Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie şi 6 reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare.
Mai mult, societatea comercială de la care a preluat Parchetul General înscrisurile nu
era abilitată să le predea, întrucât nu le primise în posesie conform legii. Or, tocmai
acesta trebuia să fie obiectul dosarului penal, şi anume sustragerea de înscrisuri oficiale,
şi nu folosirea de această faptă pentru a putea justifica o fraudă la lege privind normele
de procedură.
Dacă invocarea necunoaşterii legii nu poate fi considerată un mijloc de apărare în cazul
niciunui cetățean, cu atât mai mult acest principiu este valabil în cazul magistraților.
Aspecte privind încălcarea drepturilor electorale ale cetăţenilor prin încălcarea
atribuţiilor legale
Prin deschiderea unei cercetări penale erga omnes privind posibilitatea votului
multiplu, se încalcă principiul nevinovăţiei, considerând ca potenţiali infractori toţi
cetăţenii care şi-au exercitat votul în cadrul scrutinului din data de 29 iulie 2012.
Parchetul General avea dreptul de a solicita şi primi neîntârziat listele electorale de la
acele secţii de votare unde s-au semnalat şi depus plângeri penale privind săvârşirea
infracţiunii de vot multiplu, însă este interzis de lege să preia în integralitate listele de la
toate secţiile de votare organizate pe teritoriul României, şi care exced eventualelor
plângeri penale.
Parchetul General şi-a încălcat grav atribuţiile de serviciu atunci când a preluat
atribuţiile de verificare a votului multiplu ca o activitate generală de analiză şi control,
aceasta fiind stabilită prin lege doar în sarcina Autorităţii Electorale Permanente.
Parchetul General nu poate efectua verificările administrative ale AEP, ci este reţinut la
a efectua orice verificări administrative necesare cercetării penale exclusiv în cazul
plângerilor penale primite, adică doar asupra cazurilor sesizate. Acest aspect este
întărit de existenţa unui protocol încheiat între Parchetul General şi AEP cu privire la
supravegherea de către AEP a operaţiunilor administrative de verificări generale. Acest
înscris reprezintă proba abuzului sau a gravei neglijenţe ce urmează a fi verificate şi
confirmate sau infirmate de către Inspecţia Judiciară.
În condiţiile circumstanţiale ale scrutinului din data de 29 iulie 2012, conduita
Parchetului General este de natură a încălca drepturile electorale ale persoanelor care
au participat la vot, prin aceea că secretul votului - garantat de lege tocmai prin faptul că
accesul la întreaga documentaţie a scrutinului este permis exclusiv Biroului Electoral
Central şi operatorilor Autorităţii Electorale Permanente - a fost violat de Parchetul
General prin preluarea acestor informaţii , și mai mult încă, cu încălcarea normelor de
procedură.
Astfel, în condiţiile boicotului declarat de Preşedintele Traian Băsescu şi de către
Partidul Democrat Liberal, participarea la vot reprezintă în sine o opţiune politică, iar
informaţiile cu privire la situaţia generală a votanţilor sunt manipulate de o autoritate
care nu are acest drept prin lege. Această interpretare a fost dată prin Decizia Curţii
Constituţionale din data de 3.08.2012, care a statuat că pentru demiterea Preşedintelui
României voinţa electoratului trebuie exprimată în vederea îndeplinirii a două condiţii
independente şi cumulative: prima - participarea la vot în vederea întrunirii cvorumului,
şi a doua - existența unui număr majoritar de voturi valabil exprimate în favoarea
demiterii Preşedintelui. Mai mult, Curtea Constituţională atunci când a respins
contestaţia referitoare la boicotul referendumului, a statuat că participarea sau
neparticiparea reprezintă exprimarea unei opţiuni politice.
În concluzie, în acest context, cercetarea penală in rem şi erga omnes cu privire la
participanţii la vot, indiferent sub ce aspect este realizată şi prin încălcarea normelor de
procedură, circumstanţiază o vădită încălcare a drepturilor electorale şi a secretului
votulu; o atare cercetare este interzisă de tratatele internaţionale şi de către Curtea
Europeană a Drepturilor Omului prin jurisprudenţa sa de aplicare a art. 3 din Protocolul
Adiţional nr 1 la Convenţie. O circumstanță agravantă o reprezintă acțiunea de
intimidare a votanților, desfășurată cu precădere în mediul rural, în comunități sărace și
defavorizate, incluzând chiar și perturbarea serviciului religios, ceea ce induce o nuanță
represivă incalificabilă întregului proces.
Aspecte privind interferenţa politică a Parchetului General
Întregul context al conduitei Parchetului General privind cercetarea penală a votanţilor
de la referendum în vederea confirmării sau infirmării votului nelegal pentru un număr
ce se va releva ulterior din cercetări deja începute pentru toate voturile exprimate este
de natură să fie o acţiune în favoarea iniţiatorilor boicotului.
De asemenea, autosesizarea Parchetului General numai sub aspectele şi cu privire la
persoanele indicate prin declaraţiile publice ale Preşedintelui Traian Băsescu este de
natură a evidenţia o conduită partizană şi neechidistantă a acestei instituţii cu privire la
posibilele fapte de încălcare a legii care s-au comis în cadrul procesului electoral. Spre
exemplu, cercetarea boicotului declarat de un partid politic în vedere exercitării de către
procuror a acţiunilor de sancţionare în instanţă a formaţiunii politice care a încălcat
Legea Partidelor Politice, conduita discutabilă cu privire la modificarea prin adăugire,
într-o adresă semnată doar de magistratul de serviciu, a deciziei Curţii Constituţionale
semnată de Preşedintele Curţii în 3 august 2012, solicitarea începerii urmării penale
împotriva unui ministru făcută într-un context politic, ș.a.m.d.
II. Publicarea de informaţii care nu sunt destinate publicităţii din cadrul urmăririi
penale săvârşită cu rea credinţă sau gravă neglijenţă privind convorbirile telefonice
intre Ministrul Administraţiei şi Internelor şi Ministrul delegat pentru Administraţie
Publică, având următoarele modalităţi:
Aspecte care confirmă scurgerea provenită din dosarul de urmărire penală
În data de 9 august 2012, presa centrală a publicat stenograme ale convorbirilor
telefonice dintre Ministrul Ioan Rus şi Ministrul Victor Paul Dobre, date ce se regăseau în
dosarul de urmărire penală sau pe care Parchetul nu le-a contestat public. Aceste date şi
informaţii din dosar, care nu sunt destinate publicităţii, au apărut în presă înainte de a fi
făcută solicitarea către Parlament pentru ridicarea imunităţii deputatului Victor Paul
Dobre, precum și înainte de autorizarea de către Președintele României a cercetărilor
referitoare la un ministru, membru CSAȚ, ceea ce vădeşte faptul că aceste informaţii au
fost scurgeri din dosar - fie scurgeri controlate în vederea sprijinirii publice a discursului
politic a domnului Traian Băsescu, fie rezultat al unei grave neglijenţe. Răspunderea
profesională este atât a procurorilor de caz cât şi a conducerii instituţiei pentru modul
defectuos în care se asigură respectarea procedurilor la nivelul Parchetului. Acest
comportament abuziv al Parchetului General încalcă legea şi se constituie în fapte
disciplinare în orice sistem judiciar din Uniunea Europeană; atare fapte sunt sancţionate
atât de ghidul de standarde al CPEJ, de jurisprudenţa CEDO, cât şi de legea română prin
prevederile Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor.
Aspecte ce privesc interferenţa politică a Parchetului General
Comportamentul părtinitor al Parchetului General în conflictul politic existent în
România, precum şi efectele pe care acest comportament le are asupra încrederii
populaţiei în sistemul de justiţie, sunt de natură a pune sub semnul întrebării
caracterul democratic şi neechivoc al exerciţiului drepturilor electorale.
Solicitarea încuviinţării urmăririi penale împotriva unui ministru pentru emiterea unei
adrese care a fost cerută de Curtea Constituţională, precum şi a lămuririlor date cu
privire la respectiva adresă - care, prin ea însăşi, nu poate constitui obiect material al
unei infracţiuni de abuz în serviciu, fiind punctul de vedere al unei părţi solicitat în cadrul
unei proceduri jurisdicţionale aflată încă în derulare, și fiind lipsită de urmarea imediată
ce este necesară pentru existenţa oricărei infracţiuni (omisivă sau comisivă, de pericol
sau de rezultat) - reprezintă o acţiune prematură juridic dar cu un impact mediatic şi
politic deosebit. Este de natura Inspecţiei judiciare să verifice dacă anterior solicitării
încuviinţării urmăririi penale a unui ministru s-a realizat cercetarea penală suficientă
care să indice nevoia de a se circumstanția făptuitorul unei prezumtive fapte penale.
Aceasta cu atât mai mult cu cât efectele unei decizii luate cu încălcarea prevederilor art.
131 alin (1) din Constituţia României şi a practicii judiciare a ICCJ în materia începerii
urmăririi penale sunt de natură politică, fără a se fi realizat probe, fie în acuzare, fie în
apărare.
Parchetul a declanşat urmăriri penale în sensul solicitat de Preşedintele Traian Băsescu,
în cazul unor salariaţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, fără a se cerceta în
prealabil dacă sunt sau nu întrunite indicii ale săvârşirii unei infracţiuni, doar pentru
faptul că s-a emis o adresă, fără a se vedea dacă în conţinutul ei sunt date nereale sau
opinii ce nu concordă cu obligaţiile profesionale. Trebuie avută în vedere practica
Parchetului în situaţii de fapte similare , şi comparată cu cea din cauza de faţă, pentru a
se vedea dacă există diferenţe de tratament ca urmare a unor indicaţii politice.

III. Încălcarea prevederilor art. 99 lit h) coroborate cu litera n) din Legea 3030/2004
atunci când Parchetul General a stabilit cercetarea penală cu prioritate referitoare la
scrutinul din data de 29 iulie 2012, deşi nu a soluţionat un număr de peste 12.000 de
sesizări referitoare la scrutinul din data de 6 decembrie 2009 şi cel din 7 iunie 2009, în
beneficiul Preşedintelui Traian Băsescu, care a declarat că doreşte păstrarea în funcţii
de conducere în cadrul Ministerului Public a doamnei Laura Codruţa Kovesi.
Aspecte privind nesoluţionarea cauzelor în regim de tratament egal privind celeritatea şi
competenţa de soluţionare a dosarelor penale în cadrul Ministerului Public
În cadrul Parchetului General au fost înregistrate în anul 2009 un număr aproximativ de
12.000 de sesizări şi plângeri penale cu privire la încălcarea legilor privind alegerile
prezidenţiale din 2009 şi alegerile europarlamentare din 2009. În această materie,
Parchetul General nu a finalizat cercetările; mai mult, el şi-a declinat competenţa în
favoarea Parchetului Judecătoriei Sectorului 1. Acele plângeri nu au primit încă o
rezoluţie juridică, deşi se refereau la fraude privind alegerea Preşedintelui României
domnul Traian Băsescu, a cărui demitere se realizează prin referendumul din
29.07.2012. Muşamalizarea cauzelor sau lăsarea lor în nelucrare, peste termenul
prevăzut de regulamentele adoptate de CSM atunci când este vorba scrutinul de
alegerea domnului Traian Băsescu, în acelaşi timp cu aplicarea unei proceduri in rem şi
erga omnes când este vorba de scrutinul de demitere, cu termene pe ore, preluări de
scripte în toiul nopţii şi fără procedură, precum şi aplicarea diferenţiată a normelor
privind competenţa materială, arată că Parchetul General favorizează unii cetăţeni şi îi
defavorizează pe alţii în activitatea sa jurisdicţională, în funcție de opțiunile politice ale
fiecăruia.
Aspecte privind întârzieri grave şi de lungă durată, repetate, privind mai multe sesizări
penale ca formă agravantă de abatere disciplinară
Întârzierea în soluţionarea plângerilor din 2009 afectează un număr semnificativ de
sesizări şi plângeri penale care au o durată de întârziere mai mare de 6 luni de zile,
încălcându-se astfel în mod flagrant dreptul de petiţionare şi acces la justiţie a petenţilor
care au formulat menţionatele plângeri. Inspecţia judiciară este în măsură să analizeze şi
să constate încălcarea regulamentelor CSM de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie şi să stabilească sancţiunile necesare în sarcina procurorilor de caz
precum şi a conducerii PICCJ.
IV. Realizarea de acte de procedură cu scopul influenţării unei cauze aflate în
soluţionare la Curtea Constituţională a României
Aspecte privind obiectul cauzei penale
Magistraţii au obligaţia de a se abţine de la orice fapte de natură a influenţa modul de
soluţionare a cauzelor aflate pe rolul instanţelor şi parchetelor. În cauza de faţă este
vorba de Curtea Constituţională care, deși nu face parte din sistemul judiciar, realizează
un control jurisdicţional de legalitate de drept comun cu privire la procedurile de
organizare şi desfăşurare a referendumului, în cadrul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute
de legea nr 3/2000 coroborate cu cele din legea 47/1992. În cadrul acestei proceduri
jurisdicţionale, Curtea Constituţională a rămas în pronunţare şi a amânat pronunţarea,
solicitând anumite documente şi informaţii de la diferite entităţi.
În vederea conformării dispoziţiilor Curţii Constituţionale, autorit ăţile solicitate au depus
documentele şi relaţiile solicitate, fiind dispuse în consecinţă măsuri suplimentare de
către instanţă. În lipsa înscrierii în fals sau a sesizării făcute de curte, interferarea cu
probatoriul administrat în cauză prin acţiunea, dispusă din oficiu, a Parchetului General,
este de natură evidentă de a influenţa cursul judecăţii cauzei pe rolul Curţii
Constituţionale.
Nelegalitatea procedurii este cu atât mai vădită cu cât în privinţa faptelor semnalate nu
se poate reţine efectuarea cercetării penale prealabile pentru a se putea dispune
măsura începerii urmăririi penale. Nici nu era posibil atâta vreme cât Parchetul s-a
autosesizat în aceeaşi zi cu declaraţia preşedintelui Traian Băsescu, şi a dispus începerea
urmăririi penale înaintea audierii celor puşi sub învinuire, faptele încadrate nefiind
susceptibile de începerea urmăririi penale ab initio.
Aspecte privind modului de interferare cu o cauză aflată pe rolul Instanţei constituţionale
aflată în pronunţare
Este fără precedent ca, în privinţa unor documente administrate în faţa unor instanţe ce
efectuează control jurisdicţional de legalitate fără participarea procurorului, şi asupra
cărora acestea au rămas în pronunţare, Parchetul să se autosesizeze în vederea
înlăturării acestora din dosarul aflat în soluţionare, fără ca această înlăturare să fie
dispusă de către instanţă sau de către o parte prin procedura înscrierii în fals.
Efectele acţiunii parchetului au fost acelea că un număr semnificativ de primari au
declarat că nu doresc să se conformeze solicitărilor Curţii Constituţionale, de teama de a
nu se afla în situaţia de a fi urmăriţi penal pentru aceasta. Or, în acest sens este şi
declaraţia publică a președintelui Traian Băsescu din data de 7 august 2012.
De aceea,
Toate aceste aspecte au creat în opinia publică un sentiment de neîncredere în justiţie,
de frustrare şi de revoltă împotriva modului cum votul dat la urne se reinterpretează ca
o afacere judiciară, atâta timp cât asupra procesului electoral neîncheiat încă Parchetul
se antepronunţă prin începerea urmăririlor penale indicând care adresă este corectă şi
care nu, care înscris al Curţii Constituţionale este legal şi care nu, care este conduita
culpabilă pentru primari şi care nu, care ministru este suspectat şi care nu, e mite din
dosare probe care sprijină discursul politic al preşedintelui Traian Băsescu, etc.
Prin conduita sa, Parchetul general realizează presiuni asupra Curţii Constituţionale, atât
direct cât şi indirect, prin recalificarea probelor aflate în cursul judecăţii.
Este obligaţia Inspecţiei Judiciare şi a CSM să intervină înainte ca prejudiciile încrederii în
justiţie să devină ireparabile, pentru ca aceasta va afecta independenţa sistemului
judiciar pe termen mediu şi lung. Un sistem care anulează efectele v otului popular, şi
care se plasează în mod evident părtinitor din considerente politice, deschide un parcurs
periculos în relaţia justiţie - politic - societate.
În faţa evidenţei, CSM şi Inspecţia judiciară au obligaţia de a opri de îndată manipularea
votului popular prin intimidări judiciare împotriva celor chemaţi să răspundă la
întrebarea politică cu privire la rezultatul referendumului.
Faţă de aceste elemente, vă solicităm să declanşaţi de urgenţă şi să soluţionaţi cu
celeritate această sesizare; deasemeni, să extindeţi controlul şi la alte elemente ce le
veţi constata în cursul anchetei, realizată în baza dreptului constituţional de petiţionare,
astfel încât concluziile să poată fi făcute publice în timp util pentru a se garanta
obiectivitatea, independenţa şi mai ales legalitatea funcţionării instituţiilor judiciare ca
fundament al statului de drept.