Proiectul Statutului magistraţilor: Preşedintele poate refuza doar o propunere pentru şefia ICCJ
În momentul de faţă, Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor prevede că preşedintele ICCJ, vicepreşedinţii şi sefii de secţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, iar şeful statului nu poate refuza propunerile CSM decât motivat. În proiectul depus la Parlament, preşedintele nu poate refuza decât o singură propunere pentru fiecare din aceste funcţii. De asemenea, este introdusă suplimentar condiţia pentru ocuparea acestor funcţii ca respectivii magistraţi să nu fi fost sancţionaţi disciplinar.
În forma depusă de Miniserul Justiţiei, articolului 53 are următorul conţinut: "(1) Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar. (2) Preşedintele României poate refuza, o singură dată, motivat, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1). (3) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".
Durata mandatului a fost crescută faţă de actualele prevederi legale de la 3 la 4 ani.
O limitare similară a dreptului de a refuza propunerile este impusă şi Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveşte propunerile făcute de către ministrul Justiţiei pentru ocuparea funcţiilor de procurori-şefi. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat încă din august că şefii Parchetelor nu vor mai fi numiţi de către preşedintele României, ci de către CSM, însă Consiliul va trebui să accepte a doua propunere făcută de ministrul de Justiţie, în caz că nu a fost de acord cu prima.
Numirea procurorilor-şefi este reglementată, în noua formă propusă, în articolul 54 al Statutului. "Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestora, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt numiţi de Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori, la propunerea ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată", prevede primul alineat al acestui articol.
Alineatul 3 prevede explicit că secţia de procurori a CSM nu poate refuza decât o singură propunere a ministrului de Justiţie pentru aceste funcţii, iar motivarea refuzului trebuie făcută publică. Ca şi în cazul fucţiilor de conducere de la ICCJ, durata mandatului a fost prelungită de la 3 la 4 ani.
Proiectul supus dezbaterii Parlamentului conţine şi modificări consistente, faţă de normele aflate în vigoare, ale regulilor privind promovarea magistraţilor. Astfel, vechimea necesară pentru ca un judecător să treacă de la judecătorie la tribunal a fost mărită de la 5 la 7 ani, acelaşi interval fiind prevăzut şi pentru accederea la parchetul de pe lângă tribunal. Pentru curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, vechimea minimă necesară a fost mărită de la 6 la 10 ani. În cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi de Justiţie, intervalul pentru magistraţi a fost majorat de la 8 la 15 ani.
De asemenea, este limitată posibilitatea transferului între cele două categorii ale magistraturii întrucât judecătorii care au promovat efectiv în funcţii de execuţie la instanţe superioare nu pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii care au promovat în funcţii de execuţie nu pot fi numiţi în funcţia de judecător timp de cel puţin 2 ani de la data promovării.
În plus, au fost modificate condiţiile concursului de promovare a concursului pentru gradul profesional superior. Dacă până acum, magistratul susţinea examen în disciplina dreptului în care era specializat, în ce priveşte procedura, jurisprundenţa ICCJ, a CCR şi jurisprudenţa CEDO, în viitor o probă suplimentară ar putea fi evaluarea unor acte întocmite de candidaţi în ultimii 3 ani, inclusiv la instituţiile unde au fost detaşaţi sau delegaţi.
Nu în ultimul rând, este introdus un articol care se referă la evaluarea psihologică periodică a magistraţilor: "Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sunt supuşi la fiecare 5 ani unei evaluări psihologice şi medicale. Dacă în urma evaluării psihologice, judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor primeşte calificativul «inapt», acesta este obligat să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni", se arată în proiect.
