Protest al ecologiştilor clujeni împotriva construirii unei staţiuni de schi la Padiş

Reprezentanţii Centrului Regional de Supraveghere Ecologică Munţii Apuseni (CRSE) din Oradea şi cei ai Clubului Ecologic Transilvania (CET) din Cluj acuză Compania de Turism, Hoteluri şi Restaurante Padiş (CTHRP) că intenţionează să construiască o staţiune turistică de schi într-o zonă de rezervaţie naturală de pe platoul Padiş.

“Atâta timp cât acest gen de proiect afectează interesul mediului, nu vom putea fi de acord cu el. Pentru comunităţile clujene din zona Parcului Natural Apuseni, comunităţi care acoperă 40% din parc, acest proiect nu poate fi unul benefic din punct de vedere al faptului că dezvoltarea turismului în zonele limitrofe este ceea ce doresc. Comunităţi precum Beliş sau Mărgău ar putea fi afectate negativ de dezvoltarea unei astfel de staţiuni turistice în inima Padişului pentru că interesul major se va muta din zona comunităţilor locale clujene spre inima Padişului”, a declarat Gabriel Părăuan, preşedintele CET.

Reprezentanţii celor două asociaţii susţin că CTHRP are în plan să construiască în zona Padiş o staţiune de schi cu o suprafaţă de 86 de hectare şi cu 3.000 de locuri de cazare. Mihai Togor, preşedintele CRSE, acuză CTHRP că are în plan un “tun imobiliar” în zonă, motiv pentru care a contestat în instanţă Hotărârea Consiliului Local al comunei Budureasa de trecere în intravilan a terenului pe care ar urma să se construiască staţiunea. Cei doi ecologişti susţin că zona în care CTHRP doreşte să realizeze construcţia este un sit de protecţie avifaunistică care cuprinde păsări pe cale de dispariţie precum acvila.

Reprezentanţii CTHRP nu au putut fi contactaţi. Aceştia au răspuns acuzaţiilor CRSE Munţii Apuseni printr-un comunicat de presă remis cotidianului Adevărul de Oradea. “Dacă un act sau altul, o acţiune sau alta sunt sau nu legale, este doar de competenţa instituţiilor de drept, a celor care chiar se pricep în astfel de probleme. În ce priveşte acuzele, ceva mai numeroase de această dată, direct aduse unor persoane fizice şi comunităţi sau autorităţi locale, numai aceste persoane sau autorităţi sunt în măsură să aleagă dacă le vor lua sau nu în seamă ca fiind calomnioase”, au transmis reprezentanţii CTHRP.