Puşcăriaşii de la Gherla, pacienţi ai medicinei de vârf VIDEO

Puşcăriaşii de la Gherla, pacienţi ai medicinei de vârf VIDEO
Deţinuţii din Penitenciarul Gherla, Oradea şi cei din custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pot fi consultaţi “în direct” de medicii de la Spitalul Penitenciar Dej. Proiectul ar putea fi extins şi în ceea ce priveşte audierea de la distanţă de către judecători a persoanelor private de libertate.

Proiectul "Telemedicina" permite acordarea asistenţei medicale de urgenţă la distanţă în unităţi penitenciare, fără a mai necesita transportul pacientului. În acest fel se reduc costurile şi se măresc standardele de asistenţă medicală din sistem. Programul se va derula pe o perioadă de şase luni, în penitenciarele Gherla, Oradea, în Spitalul Penitenciar Dej, precum şi la sediul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

La nivelul fiecărei unităţi implicate în acest proiect au fost stabilite echipe de implementare constituite din personal medical şi specialişti IT. Pentru a preveni situaţiile în care în cursul actului medical unele afecţiuni nu pot fi rezolvate datorită lipsei de specialişti în anumite ramuri medicale, a fost solicitat şi obţinut sprijinul Ministerului Sănătăţii, care, prin intermediul Unitatea de Primire Urgenţe din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, va asigura conectarea proiectului pilot de telemedicină din sistemul penitenciar românesc cu sistemul naţional de telemedicină. Pe lângă beneficiile pe care le aduce deţinuţilor, sistemul va descuraja şi aşa-numitul "turism penitenciar", fiind cunoscut faptul că numeroase persoane lipsite de libertate încearcă să ajungă la Spitalul Penitenciar Dej, pentru a avea parte de condiţii mai bune.

"Prima consultaţie prin acest sistem am avut-o vineri, fiind vorba de un pacient de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor. În luna mai sperăm să ne interconectăm şi cu SMURD şi vom avea o colaborare şi cu Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca. Cu ajutorul acestei aparaturi se poate focaliza chiar şi un fir de păr, este de înaltă performanţă, imaginea fiind de tip HD", a arătat comisarul-şef dr. Lucian Hulpoi, directorul Spitalului Penitenciar Dej.

Practic, medicii specialişti de la Spitalul Penitenciar Dej primesc imagini de la terminalele din cabinetele altor închisori în timp real. Sistemul poate fi conectat la orice tip de terminal: ecograf, aparat EKG, endoscop. "Dacă vezi în timp real EKG-ul unui deţinut, poţi face clar distincţia dacă e vorba de un infarct, de o afecţiune care poate fi tratată şi altfel decât în regim de urgenţă sau dacă e vorba de persoane care simulează, pentru că sunt destui deţinuţi care se prefac", a arătat Lucian Hulpoi. Directorul Spitalului Penitenciar Dej crede că acest sistem ar putea fi aplicat cu succes, după modelul american şi rusesc, şi în instanţe. "Potrivit bilanţului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în 2011 au fost 30.000 de deţinuţi în România şi peste 70.000 de prezentări în instanţe. Ar fi multe avantaje de ordin financiar dacă s-ar implementa un astfel de sistem şi în justiţie. S-ar reduce substanţial cheltuielile cu transportul deţinuţilor, dar şi costurile pentru resurse umane, fiecare persoană privată de libertate fiind însoţită de agenţi în cazul în care este dusă în faţa magistraţilor", a arătat Lucian Hulpoi. Directorul Spitalului Penitenciar spune că a primit cereri de transfer al deţinuţilor, pe care, din motive obiective, nu putea să le îndeplinească la termen. "Veneau cereri de pe o zi pe alta ca deţinutul X, internat aici, să se prezinte la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Le-am explicat că suntem totuşi în nordul ţării, că Dejul nu e o stradă din Bucureşti", a povestit medicul.

Sistemul "Telemedicina" este foarte bine securizat, transmiterea datelor fiind protejată de un serviciu special. "Imaginile se transmit pe linie securizată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, aşadar datele confidenţiale sunt perfect protejate. E o transmisiune instantanee, online, de mare fidelitate", a spus medicul chirurg Claudiu Jeler, de la Spitalul Penitenciar Dej.

La Penitenciarul de Maximă Siguranţă Gherla cabinetul medical este dotat cu aparat EKG, urmând să se primească un kit ce pune la dispoziţia medicilor şi asistenţilor un ecograf, dar şi alte dotări moderne. Medicul Virgil Călăuz a arătat că la penitenciar sunt angajaţi doar medici de familie şi asistenţi, nu şi medici specialişti. "Proiectul «Telemedicina» este binevenit, deţinuţii vor fi consultaţi de medici specialişti, în direct", a spus Călăuz. Un sistem "Telemedicina" costă până la 10.000 de dolari americani, mult mai costisitoare fiind terminalele, adică aparatura medicală de specialitate.

Medicii din Spitalul Penitenciar Dej, unde vin deţinuţi din toate închisorile din Transilvania, se confruntă cu situaţii ieşite din comun, ce nu pot fi întâlnite de doctorii din unităţile sanitare civile. Comisarul-şef Lucian Hulpoi, medic chirurg cu o vastă experienţă, a povestit pentru ZIUA de CLUJ primul caz şocant pe care l-a avut în cariera sa. "Era vorba de un deţinut care şi-a injectat cu un tub de pastă de pix o combinaţie de urină, fecale şi salivă şi avea un flegmon. Nici în tratatele de medicină nu am găsit un tratament pentru un astfel de flegmon, dar până la urmă l-am vindecat", a spus medicul. Alte situaţii des întâlnite sunt cele ale "înghiţitorilor de obiecte". "Am avut un pacient care a înghiţit opt linguri, opt cuţite şi opt furculiţe, iar pentru a nu le elimina a mai înghiţit un magnet, care să ţină tacâmurile laolaltă. După intervenţia chirurgicală le-am îndepărtat pe toate", a povestit Hulpoi. Un alt deţinut a fost operat de 18 ori întrucât de fiecare dată, după o intervenţie chirugicală pentru îndepărtarea unor obiecte străine din metal, înghiţea alte obiecte. Pe de altă parte, chirurgul Claudiu Jeler spune că munca de medic în penitenciar este uneori sisifică şi a ilustrat în acest sens cazul unui deţinut care după o intervenţie chirugicală ce a durat cinci ore şi-a tăiat cusătura cu o lamă, imediat după ce s-a trezit din anestezie. "Ne-a aşteptat cu intestinele în mână, după ce ne-am străduit să îl vindecăm şi l-am operat timp de cinci ore. Uneori, parcă se scurge degeaba transpiraţia pe frunţile noastre", a mai spus medicul.

Etichete
Comenteaza